Frica de spații închise, cunoscută sub denumirea de claustrofobie, este o tulburare frecventă de anxietate specifică, definită printr-o frică intensă și irațională de spații restricționate. Această tulburare poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, ducând la evitarea situațiilor declanșatoare și afectând funcționarea zilnică.

Simptome fizice:

• Bătăi rapide ale inimii (tahicardie), transpirație excesivă, tremurături sau slăbiciune musculară, senzație de sufocare sau dificultăți de respirație, greață sau amețeală, dureri în piept sau senzație de strângere toracică.

Simptome emoționale:

• Frică intensă de pierderea controlului sau de moarte în spațiul restricționat, sentiment de panică sau de neputință, gânduri catastrofice.

Simptome comportamentale:

• Evitarea situațiilor care implică spații închise, Planificarea excesivă pentru a evita astfel de locuri, cerința de a avea o ieșire clară și vizibilă din orice încăpere.

Debut: Adolescență sau vârsta adultă timpurie.
Factori declanșatori: Experiențe traumatice cu spații închise, senzație de sufocare sau lipsă de control.
Evoluție: Fără tratament, simptomele persistă și se agravează; cu terapie anxietatea scade.
Progresie: Evitarea constantă amplifică anxietatea anticipatorie.

• Tulburări de anxietate: preocupări excesive, atacuri de panică în spații închise.
• Tulburări depresive: inutilitate, lipsă de speranță, izolare socială.
• Tulburări post-traumatice (PTSD): re-experimentarea traumei, evitarea situațiilor asociate.
• Tulburări somatice: simptome fizice (dureri, amețeli) fără cauze medicale clare.
• Tulburări de tip agorafobic: evitarea spațiilor închise, a transportului public și a locurilor aglomerate.

Ce este Claustrofobia?

Claustrofobia este clasificată ca o tulburare de anxietate specifică. Este caracterizată de o teamă marcantă și persistentă, disproporționată față de pericolul real reprezentat de spațiile închise. Aceasta este definită drept o tulburare în care individul prezintă anxietate legată de situații specifice, cum ar fi lifturile, camerele mici sau locurile aglomerate, iar această anxietate interferează cu funcționarea cotidiană.

Cauze și factori declanșatori

Factori genetici și biologici: Unele cercetări sugerează o predispoziție genetică către tulburările de anxietate, inclusiv claustrofobia. Disfuncțiile la nivelul sistemului nervos autonom pot amplifica răspunsul la stres.

Experiențe traumatice: Un incident traumatizant, cum ar fi blocarea într-un lift sau într-o cameră mică, poate declanșa apariția claustrofobiei.

Factori cognitivi:Tiparele de gândire disfuncționale, cum ar fi interpretarea catastrofică a situațiilor, pot contribui la menținerea fricii.

Învățare prin observație: Observarea comportamentului anxios al altora în situații similare poate influența dezvoltarea fricii de spații închise.

Diagnosticul Claustrofobiei

Pentru a diagnostica claustrofobia, simptomele trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Frică intensă sau anxietate imediată: Apare aproape întotdeauna în fața unei situații specifice (ex. lifturi, camere mici).

Evitare sau toleranță cu un disconfort extrem: Persoana evită spațiile închise ori le suportă cu o anxietate extremă.

Durată: Simptomele persistă cel puțin 6 luni.

Impact funcțional: Anxietatea interferează semnificativ cu viața socială, profesională sau alte domenii importante ale funcționării.

Excluderea altor cauze: Simptomele nu pot fi explicate prin alte tulburări sau afecțiuni medicale.

Tratamentul Claustrofobiei

Psihoterapia Cognitiv-Comportamentală (CBT): CBT este abordarea terapeutică de primă linie pentru tratarea claustrofobiei.

Tehnici de relaxare și mindfulness: practicile de relaxare musculară progresivă și meditația mindfulness ajută la gestionarea răspunsurilor fizice de anxietate.

Terapia prin Realitate Virtuală (VR): realitatea virtuală permite expunerea în siguranță la spații închise, într-un mediu controlat, simulând situații reale.

Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): Sertralina, paroxetina sau escitalopramul. Efectul lor nu este imediat, putând fi necesare câteva săptămâni până la instalarea efectului terapeutic.

Benzodiazepine (utilizare limitată și doar la nevoie): Alprazolam sau lorazepam.

Beta-blocante (în anumite situații): Propranololul poate fi folosit înaintea expunerii la situația declanșatoare pentru a controla simptomele fizice, precum palpitațiile sau tremorul.

• Evaluare inițială
• Psihodiagnostic și conceptualizare
• Educație psihologică
• Restructurare cognitivă
• Tehnici comportamentale și de expunere
• Prevenirea recăderilor
• Monitorizare și reevaluare

Dacă ai căutat: depresie, stres, anxietate, dizabilitate intelectuală, tulburare, comunicare, tulburare de limbaj, balbism, autism, deficit de atenție, hiperactivitate, dislexie, dezvoltarea coordonării, ADHD, mișcări stereotipe, ticuri, tourette, neurodezvoltare, schizofrenie, halucinații, gândire dezorganizată, catatonie, psihoză, delir, schizoafectiv, afecțiuni medicale, mutism, catalepsie, negativism, grimase, nespecific, bipolar, ciclotimic, disruptiv, vid interior, distimia, labilitate emoțională, disformic, separare, mutism, selectivfobie, fobie socială, agorafobie, panică, disformic, delirant, personalitate, suicid, atac de panică, obsesiv-compulsiv, traumă, dificultăți, colecționarism, smulgere a părului, alopecie, cutanat, dermatilomania, obsesii, dismorfism corporal, gelozie, obsesiv, atașament, reactiv, dezinhibat, posttraumatic, acut, adaptare, disociat, identitate, amnezie, depersonalizare, derealizare, somatizare, nosofobică, neurologic, factic, alimentar, pica, ruminație, evitant, restrictiv, anorexie, bulimie, enurezis, encoprezis, insomnie, hipersomnie, narcolepsie, apneea, hipopneea, hipoventilație, ritm cardiac, parasomie, coșmar, picioare neliniștite, disfuncții sexuale, ejaculare întârziată, erectil, orgasm, excitație, precoce, disforia de gen, disruptiv, impulsuri, conduită, sfidător, exploziv, piromanie, cleptomanie, consum de substanțe, alcool, intoxicație, sevraj, cofeină, canabis, fenciclidină, halocinogen, inhalat, opioide, anxiolitice, sedativ, substanțe stimulante, delirium, neurocognitiv, alzheimer, parkinson, huntington, paranoid, schizoid, schizotipal, antisocial, borderline, histrionic, narcisic, evitant, dependent, parafilic, voyeurism, exhibiționism, frotteurism, masochism, sadism, pedofilie, fetișism, travestit, distonie, acatizie, diskinezie, neglijențe, boli mintale, tulburări, psiholog București, psiholog bun, psiholog online, psihoterapeut, sedință psihoterapie, psihoterapie online, psihoterapie în cabinet – acesta este rezultatul afișat pentru tine.