Cum abordăm persoanele cu depresie

• stări prelungite de tristețe,
• apatie,
• lipsa plăcerii în activități care înainte erau plăcute,
• schimbări în greutate sau apetit,
• tulburări de somn,
• oboseală, sentimente de inutilitate sau vinovăție,
• dificultăți de concentrare,
• gânduri de auto-vătămare sau suicid.

• simptomele se intensifică pe parcursul a câteva săptămâni sau luni,
• poate să apară brusc, în urma unui eveniment de viață stresant,
• simptomele pot varia în intensitate de-a lungul timpului
• pot include perioade de ameliorare alternând cu episoade de agravare.

• multimodal și poate include terapie psihologică, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (CBT),
• medicamente antidepresive pentru a regla dezechilibrele chimice din creier,
• modificări ale stilului de viață, cum ar fi exercițiile fizice și tehnici de relaxare.
• în cazuri severe, poate fi necesară intervenția psihiatrică mai intensă, inclusiv spitalizare sau terapie electroconvulsivă.

Ghid Extins pentru aparținătorii persoanelor cu depresie:

Când o persoană dragă suferă de depresie, tu devii un pilon crucial în procesul de recuperare pentru persoana de care te îngrijești. Este o călătorie care necesită răbdare, înțelegere și acțiuni deliberate.

Iată cum poți să oferi suport eficient atât pentru cel care se află în răspunderea ta cât și ție:

CBT te învață că simptomele depresiei nu sunt universale. De exemplu, unele persoane pot experimenta o iritabilitate crescută, o scădere a răbdării sau o lipsă de răspuns emoțional, cunoscută sub numele de apatie. Acestea pot fi semne ale depresiei, în special la bărbați sau adolescenți.
Simptomele pot varia în intensitate și frecvență, ducând la perioade de simptome severe urmate de momente de ameliorare. Recunoașterea acestor modele poate ajuta în anticiparea și gestionarea eficientă a simptomelor.
CBT utilizează jurnale de gânduri pentru a urmări gândurile, emoțiile și comportamentele. Aceasta poate ajuta la identificarea tiparelor de gândire care contribuie la starea de iritabilitate sau apatie.
Odată identificate, gândurile negative sau iraționale sunt provocate și înlocuite cu gânduri mai echilibrate și realiste. De exemplu, înlocuirea “Totul este fără speranță” cu “Am avut provocări înainte și am găsit modalități de a le depăși”.
Pentru a gestiona iritabilitatea și apatia, CBT îți recomandă tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă care poate ajuta la calmarea minții și la reducerea tensiunii.
De asemenea, CBT te încurajează să definești activități plăcute și sarcini pentru a combate apatia. Recomandă-i celui/celei de lângă tine să înceapă cu sarcini mici, ușor de gestionat și progresiv adăugă mai multe activități înlocuiește-le pe cele vechi cu provocări noi.
După care îl/o vei încuraja să testeze realitatea gândurilor lor prin experimentarea în lumea reală, ajutând la combaterea evitării și la creșterea implicării în activități plăcute sau semnificative.
Este știut că la persoanele de care o să ai grijă apar episoade de iritabilitate și apatia. De aceea, uneori poți să introduci jocul de rol sau simularea unor situații inconfortabile pentru a dezvolta noi abilități sociale care să reducă impactul conflictele viitoare.
Da, modul cum comunicai până acum se va schimba, chiar și pentru tine.
Fii conștient de propriile gânduri și emoții în timpul conversației. Acest lucru te va ajuta să eviți reacțiile impulsive și să estompezi agresivitatea, fapt ce te poate apropia de persoana de lângă tine.
Utilizează “Eu” în Comunicare: Începe frazele cu “Eu simt…”, “Eu gândesc…”, sau “Eu cred…” pentru a exprima propriile sentimente și gânduri fără a da vina sau a critica pe celălalt.
Fii clar și direct în exprimarea a ceea ce ai nevoie, respectând în același timp nevoile și dorințele interlocutorului.
Cunoaște-ți limitele și fii pregătit/pregătită să le comunici într-un mod ferm, dar politicos.

În comunicarea ta cu persoana pe care o însoțești în această călătorie de redescoperire, descrie ceea ce observi fără a introduce judecăți sau evaluări. De exemplu, ‘Am observat că ultima dată când am discutat, conversația noastră a devenit încordată’ în loc de ‘Ești întotdeauna defensiv/defensivă’.
Este important să creezi o legătură emoțională care să reflecte noua normalitate în care te găsești alături de persoana pe care vrei să o ajuți. Vorbește despre sentimentele voastre legate de situația observată. De exemplu, ‘Când se întâmplă asta, mă simt făcut să-mi pierd controlul’ în loc de ‘Mă faci să mă simt fără control’.
Însă, când vorbești despre nevoile tale, ai grijă să clarifici, împreună cu persoana pe care vrei să o ajuți, ce aveți de făcut. De exemplu, ‘Am nevoie de ajutorul tău’ în loc de ‘Nu mă ajuți niciodată’.
Învață să ceri și să soliciți ceea ce v-ar putea ajuta într-un mod specific și realizabil. De exemplu, ‘Mi-ar plăcea să discutăm acest lucru când amândoi suntem mai calmi’ în loc de ‘Nu mai vreau să țipăm unul la altul’.
Exersează îndepărtarea presiunii din comunicare prin scenarii posibile. De exemplu, exersează cu persoana pe care vrei să o ajuți ce urmează să spuneți fiecare, în special când știi că urmează o conversație dificilă. Acest lucru vă va ajuta să vă simțiți mai pregătiți și mai încrezători.

Pentru că și tu ești om, fii conștient/conștientă de orice gânduri automate negative care pot influența modul în care comunici cu persoana de lângă tine. Învață să înlocuiești aceste gânduri automate negative (GAN) cu gânduri mai realiste și constructive.
Permite-i persoanei din fața ta să se exprime liber, fără teama de a fi judecată/judecată sau pedepsită/pedepsită.
Da, pentru tine comportamentul unei persoane aflate în depresie s-ar putea să fie puieril sau lipsit de sens, dar te asigur că pentru persoana respectivă, care se află în această etapă a vieții, lucrurile nu stau chiar așa.

Împreună cu persoana cu depresie, stabilește obiective clare pentru tratament, medicamentos dacă este cazul, sau un program al ședințelor de terapie CBT prezentând avantajele terapiei, exemplu:

• CBT se concentrează pe problemele actuale și pe dezvoltarea de abilități practice pentru a le gestiona. Acest lucru înseamnă că vei lucra activ pentru a-ți îmbunătăți starea de bine.
• În CBT, vei învăța tehnici specifice pentru a face față gândurilor și comportamentelor negative. Aceste tehnici sunt utile nu doar pentru depresie, dar și pentru gestionarea stresului în viața de zi cu zi.
• CBT a demonstrat eficacitate atât pe termen scurt, cât și pe termen lung în tratarea depresiei, oferindu-ți instrumente care rămân relevante și după încheierea terapiei.
• În CBT, vei învăța să analizezi și să evaluezi critic gândurile tale, ceea ce poate duce la o mai bună înțelegere de sine și la reducerea simptomelor depresive.
• CBT este adaptată nevoilor tale specifice. Împreună cu terapeutul, vei lucra la stabilirea obiectivelor personale și la ajustarea terapiei în funcție de progresul tău.
• Prin CBT, vei câștiga mai mult control asupra stării tale mentale, ceea ce îmbunătățește încrederea în abilitatea ta de a face față provocărilor.
• Deși uneori CBT este combinată cu medicație, multe persoane găsesc că pot reduce sau elimina necesitatea medicamentelor dacă încep ședințe de psihoterapie CBT. Psihoterapeutul CBT în mod sigur nu va susține această abordare.

Exersează împreună cu persoana care urmează să înceapă terapia ce întrebări ar putea să pună, astfel încât să înțeleagă mai bine tratamentul și să fie deschisă la discuțiile cu medicii și terapeuții. Încurajează persoana cu depresie să fie vocală și activă în cadrul propriului tratament.
Oferă suport emoțional și practic, implicându-te activ, dacă este necesar. Acest lucru poate reduce anxietatea și poate încuraja discuții deschise și oneste cu cei care oferă servicii medicale.
Nu uita, persoana care trece prin depresie s-ar putea să nu mai prezinte același nivel de funcționalitate; de aceea, este nevoie de ajutorul tău chiar și în gestionarea medicației (acolo unde este cazul), astfel încât aceasta să fie luată conform prescripției. În cazul psihoterapiei, monitorizează dacă sunt respectate programările stabilite.
Vei afla despre utilitatea jurnalizării, care încurajează persoanele aflate în depresie să țină un jurnal al stărilor de spirit, gândurilor și comportamentelor zilnice, precum și a reacțiilor la medicație sau la diverse strategii terapeutice. Aceasta permite atât pacientului, cât și terapeutului să urmărească progresul și să identifice modelele comportamentale.

Atenție la tendința de a încălca spațiul personal al celui/celei aflat/aflată în tratament (dacă este cazul), sau în sesiuni de psihoterapie!

Este normal să vă preocupe evoluția celui/celei pe care încercați să îi ajutați, dar dacă persoana este majoră încă are dreptul la intimitate.
S-ar putea să fie nevoie ca și tu să achiziționezi câteva tehnici pentru gestionarea unor momente încărcate ale zilei, de aceea, învață despre respirația profundă pentru a calma răspunsul corpului la un factor stresor (sunt cazuri când persoanele aflate în depresie experimentează atacuri de panică iar tu s-ar putea să fi lângă o astfel de persoană exact în acel moment). Este o tehnică simplă și poate fi practicată aproape oriunde și are un efect imediat de liniștire.

Aaron T. Beck, psihologul care a dezvoltat CBT în anii ’60, a integrat utilizarea tehnicilor de relaxare, inclusiv respirația profundă, ca parte a tratamentului pentru tulburările de anxietate și de altă natură.

• Exemplu de implementare a respirației profunde:Găsește un loc liniștit: Dacă este posibil, retrage-te într-un loc unde te poți așeza confortabil și unde nu vei fi deranjat.
• Concentrare: Închide ochii și concentrează-te pe respirația ta. Acest pas te ajută să te focalizezi și să reduci influența stimulilor externi care pot agrava atacul de panică.
• Respiră prin diafragmă: Pune-ți o mână pe abdomen, chiar sub coaste, pentru a simți cum se ridică și coboară la fiecare respirație. Asigură-te că respiri prin diafragmă, nu doar prin piept.
• Inhalare lentă: Inspiră lent prin nas, numărând până la patru. Simte cum abdomenul tău se extinde cu aer, ca un balon care se umflă.
• Ține aerul: Ține aerul în piept pentru o scurtă perioadă, numărând până la trei.
• Exhalare controlată: Expiră încet pe gură, tot numărând până la patru, simțind cum abdomenul tău se contractă. Imaginează-ți că eliberezi tensiunea și anxietatea cu fiecare expirație.
• Repetă: Repetă acest ciclu de respirație profundă de 10-20 de ori sau până când simți că simptomele atacului de panică încep să se diminueze.

Utilizare regulată: Practică această tehnică regulat, nu doar în timpul unui atac de panică. Acest lucru îți poate îmbunătăți controlul asupra reacției la anxietate și poate reduce frecvența și intensitatea atacurilor de panică pe termen lung.

Când ai grijă de cineva care suferă de depresie, este esențial să eviți anumite comportamente și abordări care pot agrava starea persoanei. Iată câteva lucruri pe care ar trebui să le eviți:

1. Nu le minimalizați sentimentele: Evită să le spui că ar trebui să se simtă mai bine sau să îi acuzi că exagerează. Depresia este o condiție medicală serioasă și nu o alegere.
2. Nu ignora nevoia de ajutor profesional: Chiar dacă vrei să ajuți, nu înlocui ajutorul unui specialist cu bune intenții. Recomandă consultarea unui terapeut sau medic.
3. Nu le forța să se simtă pozitivi: Încercarea de a forța o atitudine pozitivă poate aduce mai multă vină și rușine persoanei care deja se simte rău.
4. Nu îi neglija pe cei din jur: Ai grijă de tine și de alte relații importante. Neglijarea propriei sănătăți sau a altor relații poate duce la epuizare și resentimente.
5. Nu le invada spațiul personal: Oferă-i persoanei spațiu atunci când are nevoie. A fi supra-protectiv sau invaziv poate reduce simțul de autonomie al persoanei.
6. Nu presupune că știi ce simt: Depresia se manifestă diferit la fiecare persoană. Întreabă cum poți ajuta în loc să presupui ce are nevoie persoana.
7. Nu subestima importanța tratamentului: Nu sugera că medicația sau terapia nu sunt necesare sau încuraja întreruperea lor fără consult medical.
8. Nu neglija semnele de agravare sau suicid: Dacă observi că simptomele se înrăutățesc sau persoana vorbește despre auto-vătămare sau suicid, caută ajutor imediat.
9. Nu te aștepta la îmbunătățiri rapide: Recuperarea din depresie poate fi un proces lent și non-liniar. Fii răbdător și oferă suport constant.
10. Nu lua responsabilitatea vindecării pe umerii tăi: Nu poți “vindeca” pe cineva de depresie, indiferent cât de mult îți dorești să ajuti. Rolul tău este să oferi sprijin, nu să preiei controlul procesului de vindecare.

În final, este vital să recunoști că și ca aparținător, te poți simți copleșit și ai nevoie de suport. A avea grijă de cineva cu depresie poate fi dificil, așa că nu ezita să cauți suport pentru tine însuți, fie prin consiliere, grupuri de suport sau prin discuții cu alți aparținători care se confruntă cu situații similare.

Dacă ai căutat: depresie, stres, anxietate, dizabilitate intelectuală, tulburare, comunicare, tulburare de limbaj, balbism, autism, deficit de atenție, hiperactivitate, dislexie, dezvoltarea coordonării, ADHD, mișcări stereotipe, ticuri, tourette, neurodezvoltare, schizofrenie, halucinații, gândire dezorganizată, catatonie, psihoză, delir, schizoafectiv, afecțiuni medicale, mutism, catalepsie, negativism, grimase, nespecific, bipolar, ciclotimic, disruptiv, vid interior, distimia, labilitate emoțională, disformic, separare, mutism, selectivfobie, fobie socială, agorafobie, panică, disformic, delirant, personalitate, suicid, atac de panică, obsesiv-compulsiv, traumă, dificultăți, colecționarism, smulgere a părului, alopecie, cutanat, dermatilomania, obsesii, dismorfism corporal, gelozie, obsesiv, atașament, reactiv, dezinhibat, posttraumatic, acut, adaptare, disociat, identitate, amnezie, depersonalizare, derealizare, somatizare, nosofobică, neurologic, factic, alimentar, pica, ruminație, evitant, restrictiv, anorexie, bulimie, enurezis, encoprezis, insomnie, hipersomnie, narcolepsie, apneea, hipopneea, hipoventilație, ritm cardiac, parasomie, coșmar, picioare neliniștite, disfuncții sexuale, ejaculare întârziată, erectil, orgasm, excitație, precoce, disforia de gen, disruptiv, impulsuri, conduită, sfidător, exploziv, piromanie, cleptomanie, consum de substanțe, alcool, intoxicație, sevraj, cofeină, canabis, fenciclidină, halocinogen, inhalat, opioide, anxiolitice, sedativ, substanțe stimulante, delirium, neurocognitiv, alzheimer, parkinson, huntington, paranoid, schizoid, schizotipal, antisocial, borderline, histrionic, narcisic, evitant, dependent, parafilic, voyeurism, exhibiționism, frotteurism, masochism, sadism, pedofilie, fetișism, travestit, distonie, acatizie, diskinezie, neglijențe, boli mintale, tulburări, psiholog București, psiholog bun, psiholog online, psihoterapeut, sedință psihoterapie, psihoterapie online, psihoterapie în cabinet – acesta este rezultatul afișat pentru tine.