Tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv (Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder) este o condiție distinctă încadrată în manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale (DSM)

Pierderea semnificativă în greutate (sau incapacitatea de a atinge o greutate corespunzătoare la copii).

Deficiențe nutriționale semnificative, cauzate de aportul alimentar insuficient.

Dependenta de nutriție enterală (prin tub) sau de suplimente nutriționale orale pentru a asigura necesarul energetic.

Interferență marcată cu funcționarea psihosocială (ex.: evitarea interacțiunilor sociale din cauza fricii de a mânca în public).

Lipsa interesului pentru alimentație – Pacientul nu manifestă senzația de foame sau interes pentru mâncare.

Evitarea alimentelor din cauza caracteristicilor senzoriale (ex.: textură, gust, miros, culoare).

Frica de efecte negative ale alimentației, cum ar fi sufocarea, vărsăturile sau durerea abdominală, fără o cauză medicală identificabilă.

Apare în copilăria timpurie sau perioada preșcolară.

Caracterizată prin lipsa interesului pentru mâncare, evitarea senzorială sau frica de sufocare/vărsături.

Nu este determinată de dorința de a slăbi sau de preocupări legate de imaginea corporală.

Poate persista în adolescență și la vârsta adultă fără tratament adecvat.

Fără intervenție, simptomele persistă și duc la deficiențe nutriționale, probleme de creștere și izolare socială.

În cazuri severe, pacienții pot deveni dependenți de suplimente nutriționale sau de alimentație enterală.

Prognosticul variază: unii pacienți își revin complet, alții dezvoltă forme cronice.

Evoluția este influențată de severitatea evitării alimentare, prezența comorbidităților și accesul la tratament.

Tulburările de anxietate (anxietate generalizată, anxietate socială, fobii specifice).

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) – Rigiditatea cognitivă și comportamentele ritualice pot contribui la restricția alimentară severă.

Tulburarea depresivă majoră – Deficitul nutrițional.

Tulburarea din spectrul autismului (TSA) – Sensibilitatea senzorială ridicată.

Tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) – Impulsivitatea și dificultățile de autoreglare.

Reflux gastroesofagian – Poate contribui la evitarea alimentelor din cauza disconfortului postprandial.

Alergii și intoleranțe alimentare.

Boala celiacă – Malabsorbția și simptomele gastrointestinale pot agrava restricțiile alimentare.

Anorexia nervoasă – unele cazuri pot evolua spre tulburări de alimentație cu motivație legată de imagine corporală.

Tulburarea de alimentație selectivă.

Tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv

Aceasta se caracterizează printr-o evitare sau restricție semnificativă a consumului de alimente, dar fără preocupările legate de greutate și imagine corporală, așa cum se observă în anorexia nervoasă sau bulimia nervoasă.

Pentru a fi diagnosticat cu tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv, pacientul trebuie să îndeplinească următoarele criterii stabilite de DSM:

Tulburarea se manifestă printr-o evitare sau restricție a aportului alimentar, care duce la una sau mai multe dintre următoarele consecințe:

Pierdere semnificativă în greutate sau incapacitatea de a atinge o greutate adecvată (în cazul copiilor).

Deficiențe nutriționale semnificative.

Dependență de nutriție enterală (prin tub) sau de suplimente nutriționale.

Interferență marcată cu funcționarea psihosocială.

Tulburarea nu este explicată de o lipsă de alimente sau de o practică culturală specifică (ex.: post alimentar).

Tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv nu este determinată de o tulburare a imaginii corporale sau de teama de a lua în greutate (ceea ce diferențiază această afecțiune de tulburările de alimentație clasice, cum ar fi anorexia nervoasă).

Evitarea/restricția alimentară nu poate fi atribuită unei afecțiuni medicale generale sau unei alte tulburări mintale.

Tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv nu este o tulburare omogenă și poate apărea sub mai multe forme, fiecare având un mecanism psihologic și fiziologic distinct:

Evitare senzorială – Pacienții evită anumite alimente din cauza texturii, culorii, mirosului sau gustului acestora. Adesea, acești pacienți prezintă hipersensibilitate senzorială, ceea ce poate face consumul anumitor alimente aproape imposibil.

Lipsa interesului pentru alimentație – Pacienții nu manifestă foame sau interes pentru mâncare, ceea ce duce la un aport alimentar redus și, implicit, la deficiențe nutriționale.

Frica de sufocare sau vărsături – Uneori, tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv apare după un episod traumatic, cum ar fi sufocarea cu alimente, ceea ce determină pacientul să evite anumite tipuri de alimente sau chiar alimentele solide în general.

Una dintre cele mai mari provocări în diagnostic este distincția între tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv și alte tulburări de alimentație, cum ar fi:

Anorexia nervoasă – Tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv nu implică teama de îngrășare sau distorsiuni ale imaginii corporale.

Bulimia nervoasă – Nu există episoade de supraalimentare sau comportamente compensatorii.

Tulburarea de alimentație selectivă a copiilor – Deși similară în unele aspecte, tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv este mai severă și afectează și adulții.

Evaluarea pentru tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv implică:

Istoric detaliat al alimentației – Se investighează debutul simptomelor, preferințele și evitările alimentare.

Indicele de masă corporală – În cazul copiilor, este esențial să se verifice dacă greutatea este sub percentila normală.

Teste de laborator – Se evaluează deficiențele nutriționale (fier, zinc, vitamine, electroliți).

Evaluare psihologică – Se identifică eventuale fobii asociate (ex.: teama de sufocare).

Evaluare medicală – Se exclud cauze organice (ex.: boli gastrointestinale, tulburări metabolice).

Tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv este o tulburare complexă, adesea subdiagnosticată, care necesită o abordare diagnostică riguroasă și o intervenție terapeutică personalizată. Ca diagnostician experimentat, subliniez importanța diferențierii acestei tulburări de alte afecțiuni alimentare și a aplicării unor strategii multidisciplinare pentru o recuperare eficientă.

Identificarea timpurie și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților afectați.

Un studiu de amploare a evaluat eficiența strategiilor parentale în managementul comportamentului alimentar evitant la copii, înainte de includerea oficială a Tulburării de aport alimentar de tip evitant/restrictiv în DSM, în 2013. Cercetarea, desfășurată printr-un sondaj online, a cuprins un eșantion de peste 19.200 de adulți care s-au autoidentificat ca fiind selectivi alimentar în copilărie. Analiza datelor a indicat că 39% dintre respondenți au raportat o influență pozitivă a strategiilor parentale bazate pe susținere și flexibilitate, incluzând implicarea activă a copiilor în procesul de pregătire a alimentelor și expunerea treptată la noi texturi și gusturi. În schimb, metodele coercitive au fost percepute ca fiind ineficiente. Aceste rezultate evidențiază rolul unui mediu emoțional securizant și al unei abordări suportive în promovarea diversificării alimentare la copiii cu tendințe de evitare alimentară.

Stimulente ale apetitului:

Ciproheptadină (antihistaminic) – utilizat pentru creșterea apetitului și a aportului caloric.

Medicație pentru comorbidități psihiatrice:

ISRS (ex.: fluoxetină, sertralină) – utile în cazul anxietății sau depresiei asociate.

Antipsihotice atipice (în doze mici):

Olanzapină – utilizată în cazuri severe pentru scăderea rigidității cognitive legate de alimentație.

Evaluarea inițială:

Identificarea factorilor declanșatori și de menținere ai evitării alimentare.

Analiza distorsiunilor cognitive (ex.: „Mă voi sufoca dacă mănânc acest aliment”).

Evaluarea comportamentală: monitorizarea tiparelor de alimentație și a evitărilor.

Stabilirea obiectivelor – realiste și specifice (ex.: introducerea progresivă a unui aliment evitat).

Psiheducație și restructurare cognitivă

Expunere graduală la alimentele evitate (Desensibilizare Sistematică)

Modificarea comportamentelor problematice

Monitorizare și prevenirea recăderilor

Dacă ai căutat: depresie, stres, anxietate, dizabilitate intelectuală, tulburare, comunicare, tulburare de limbaj, balbism, autism, deficit de atenție, hiperactivitate, dislexie, dezvoltarea coordonării, ADHD, mișcări stereotipe, ticuri, tourette, neurodezvoltare, schizofrenie, halucinații, gândire dezorganizată, catatonie, psihoză, delir, schizoafectiv, afecțiuni medicale, mutism, catalepsie, negativism, grimase, nespecific, bipolar, ciclotimic, disruptiv, vid interior, distimia, labilitate emoțională, disformic, separare, mutism, selectivfobie, fobie socială, agorafobie, panică, disformic, delirant, personalitate, suicid, atac de panică, obsesiv-compulsiv, traumă, dificultăți, colecționarism, smulgere a părului, alopecie, cutanat, dermatilomania, obsesii, dismorfism corporal, gelozie, obsesiv, atașament, reactiv, dezinhibat, posttraumatic, acut, adaptare, disociat, identitate, amnezie, depersonalizare, derealizare, somatizare, nosofobică, neurologic, factic, alimentar, pica, ruminație, evitant, restrictiv, anorexie, bulimie, enurezis, encoprezis, insomnie, hipersomnie, narcolepsie, apneea, hipopneea, hipoventilație, ritm cardiac, parasomie, coșmar, picioare neliniștite, disfuncții sexuale, ejaculare întârziată, erectil, orgasm, excitație, precoce, disforia de gen, disruptiv, impulsuri, conduită, sfidător, exploziv, piromanie, cleptomanie, consum de substanțe, alcool, intoxicație, sevraj, cofeină, canabis, fenciclidină, halocinogen, inhalat, opioide, anxiolitice, sedativ, substanțe stimulante, delirium, neurocognitiv, alzheimer, parkinson, huntington, paranoid, schizoid, schizotipal, antisocial, borderline, histrionic, narcisic, evitant, dependent, parafilic, voyeurism, exhibiționism, frotteurism, masochism, sadism, pedofilie, fetișism, travestit, distonie, acatizie, diskinezie, neglijențe, boli mintale, tulburări, psiholog București, psiholog bun, psiholog online, psihoterapeut, sedință psihoterapie, psihoterapie online, psihoterapie în cabinet – acesta este rezultatul afișat pentru tine.