Când pasiunea se stinge: Tulburarea dorinței sexuale hipoactive la bărbați – Lipsă persistentă sau absentă a gândurilor sexuale și a dorinței de a participa la activități sexuale, care provoacă stres semnificativ sau dificultăți în relații.
Simptom
Lipsa sau reducerea marcată a dorinței sexuale:
Absența sau diminuarea gândurilor și fanteziilor sexuale;
Dificultatea de a iniția sau răspunde la propuneri de activitate sexuală.
Disconfort personal și/sau probleme de relaționare:
Durată de minimum 6 luni
Manifestare recurentă sau constantă de cel puțin jumătate de an.
Debut si Evolutie
Gradual, cu o diminuare lentă a dorinței sexuale, trecută cu vederea la început;
Brusc, de exemplu după un eveniment stresant major (pierdere, traumă psihologică).
Mulți bărbați sesizează modificări în jurul vârstei de 40 de ani.
Fără intervenție această tulburare poate persista ani de zile, afectând calitatea vieții și relațiile de cuplu;
Cu o abordare terapeutică adecvată simptomele pot fi ameliorate substanțial;
Evoluția este adesea fluctuantă, cu perioade de remisiune urmate de recidive în momente de stres sau schimbări majore în viață.
Comorbiditati
Tulburări afective: Depresia și anxietatea sunt frecvent asociate cu scăderea dorinței sexuale.
Tulburări ale funcției sexuale: Disfuncția erectilă sau ejacularea precoce pot coexista cu tulburarea dorinței sexuale hipoactive la bărbați.
Boli cronice: Diabetul, bolile cardiovasculare, sindromul metabolic, obezitatea și afecțiunile tiroidiene.
Abuzul de substanțe: Alcoolul, opioidele, marijuana sau alte droguri recreaționale.
Tulburări de personalitate: Anumite pattern-uri dezadaptative pot menține distanța emoțională și sexuală față de partener.
Într-o societate în care sexualitatea este deseori asociată cu puterea, virilitatea și împlinirea personală, scăderea dorinței sexuale la bărbați rămâne un subiect sensibil. Tulburarea dorinței sexuale hipoactive reprezintă o condiție mai frecventă decât ne-am aștepta, dar și adesea subdiagnosticată. În cele ce urmează, vom îmbina informații din surse specializate cu explicații accesibile, pentru a vă oferi o imagine clară asupra acestei tulburări și a modurilor în care poate fi abordată.
Ce este tulburarea dorinței sexuale hipoactive?
Tulburarea dorinței sexuale hipoactive la bărbați se caracterizează printr-o scădere persistentă sau recurentă a interesului pentru activitatea sexuală și/sau a fanteziilor sexuale, asociată cu un disconfort semnificativ și/sau dificultăți în relație. Conform DSM (Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale), acest diagnostic se pune atunci când:
Scăderea libidoului persistă de cel puțin 6 luni;
Nu poate fi explicată mai bine de alte afecțiuni medicale sau de consumul anumitor medicamente;
Generează suferință personală ori conflicte relaționale.
Este important să subliniem că tulburarea dorinței sexuale hipoactive nu înseamnă simpla scădere temporară a dorinței sexuale datorată stresului, oboselii sau altor factori trecători. Vorbim despre o condiție cronică, ce necesită atenție specializată.
Simptome și criterii de diagnostic (DSM)
Lipsa sau reducerea marcată a dorinței sexuale:
Absența sau diminuarea gândurilor și fanteziilor sexuale;
Dificultatea de a iniția sau răspunde la propuneri de activitate sexuală.
Disconfort personal și/sau probleme de relaționare:
Bărbatul resimte o suferință semnificativă din cauza lipsei dorinței;
Partenera/partenerul poate interpreta greșit această lipsă ca pe un refuz, generând tensiuni în cuplu.
Durată de minimum 6 luni
Pentru a discuta despre tulburarea dorinței sexuale hipoactive, simptomele trebuie să se manifeste recurent sau constant timp de cel puțin jumătate de an.
Excluderea altor cauze – Diagnosticul nu se pune dacă problema este cauzată de o altă tulburare psihică, de o afecțiune medicală (ex. dezechilibre hormonale) ori de efectele unei substanțe (antidepresive, consum excesiv de alcool etc.).
Cauze și factori de risc
Factori biologici și hormonali
Nivel scăzut de testosteron: poate fi cauzat de înaintarea în vârstă, obezitate, boli cronice (ex. diabet) sau dezechilibre endocrine;
Dezechilibre tiroidiene, hiperprolactinemie sau alte afecțiuni endocrine;
Efecte secundare ale unor medicamente, precum anumite antidepresive (SSRI), antihipertensive, sedative etc.
Factori psihologici
Stres și anxietate: presiunile zilnice legate de muncă, finanțe sau viața de familie pot diminua interesul pentru sex;
Depresia: adesea asociată cu scăderea semnificativă a libidoului și a energiei;
Traume sexuale sau emoționale: pot genera evitarea intimității.
Factori relaționali
Probleme de comunicare: lipsa unei conexiuni emoționale solide sau a empatiei în cuplu;
Monotonie și rutină: lipsa noutății și a spontaneității în relație;
Conflicte nerezolvate: pot alimenta resentimentele și pot bloca dorința sexuală.
Stil de viață
Consumul excesiv de alcool și fumatul: pot diminua fluxul sanguin și nivelul de energie;
Sedentarismul și obezitatea: asociate frecvent cu tulburări hormonale și scăderea libidoului;
Regim alimentar dezechilibrat: poate afecta funcția sexuală și starea generală de sănătate.
Consecințele tulburarea dorinței sexuale hipoactive
Stigmatizare și rușine: Societatea asociază deseori dorința sexuală ridicată cu „masculinitatea“, iar scăderea libidoului poate duce la sentimente de inadecvare;
Conflicte în cuplu: Lipsa dorinței sexuale poate fi percepută de partener drept dezinteres sau lipsă de afecțiune;
Scăderea stimei de sine: tulburarea dorinței sexuale hipoactive se poate însoți de anxietate, depresie și o imagine de sine negativă;
Înrăutățirea calității vieții: Sexualitatea, fiind o componentă importantă a relației și a vieții de zi cu zi, influențează bunăstarea generală.
Un studiu Zakhari A, Kelly S, Martin S, Khera M. (2023). „Therapeutic Advances in the Management of Hypoactive Sexual Desire Disorder in Men.” The Journal of Sexual Medicine, 20(10), 1576-1587 preciza:
Terapie Cognitiv-Comportamentală (CBT):
A demonstrat o îmbunătățire semnificativă a dorinței sexuale la 65% dintre participanți.
Reducerea stresului și anxietății a fost un factor critic.
Terapie de înlocuire hormonală:
Creștere medie de 40% a libidoului la bărbații cu hipogonadism (niveluri scăzute de testosteron).
Efecte adverse minime, ușor de gestionat.
Medicamente experimentale:
Eficacitate moderată, cu o creștere de 30% a dorinței sexuale.
Efecte adverse comune: cefalee și congestionare nazală.
Intervenții de Stil de Viață:
Dietă sănătoasă, exerciții fizice regulate și reducerea consumului de alcool/fumat au condus la o creștere de 25% a libidoului.
Corona G, Vignozzi L, Maggi M. (2022). „Clinical and Hormonal Correlates of Hypoactive Sexual Desire Disorder in Men: A Systematic Review.” The Journal of Sexual Medicine, 19(5), 789-801.
Analizează conexiunile dintre nivelul de testosteron și apariția tulburarea dorinței sexuale hipoactive la bărbați;
Evidențiază rolul major al testării hormonale și al stilului de viață în evaluarea și managementul tulburarea dorinței sexuale hipoactive.
Tulburarea dorinței sexuale hipoactive la bărbați este o problematică complexă, influențată de factori biologici, psihologici, relaționali și de stil de viață. Deși subiectul rămâne unul delicat, este esențial să privim tulburarea dorinței sexuale hipoactive cu empatie și deschidere, pentru a reduce stigma și a încuraja bărbații să caute sprijin.
Prin educație, comunicare și intervenție terapeutică adaptată, bărbații afectați pot redescoperi echilibrul în plan sexual și emoțional. Sănătatea sexuală reprezintă o parte fundamentală a sănătății generale, iar implicarea specialiștilor și suportul partenerului pot transforma profund calitatea vieții.
Dacă vă confruntați cu simptome asemănătoare sau cunoașteți pe cineva care se luptă cu această tulburare, nu ezitați să apelați la ajutorul unui profesionist (psihiatru, psihoterapeut, medic de familie sau endocrinolog). Un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat pot face diferența între o suferință de lungă durată și șansa la o viață sexuală împlinită.
Impactul netratării Tulburării dorinței sexuale hipoactive la bărbați
Pentru sine (perspectiva individuală)
Scăderea stimei de sine și a încrederii personale
Bărbații pot interpreta scăderea dorinței sexuale drept un eșec personal, asociindu-l cu o „lipsă de masculinitate”. Această percepție negativă erodează în timp respectul de sine și poate duce la izolare emoțională.
Risc crescut de depresie și anxietate
Sentimentele de vinovăție, rușine sau inadecvare pot accentua predispoziția spre tulburări afective. Simptomele depresive și anxioase se pot agrava pe măsură ce lipsa dorinței sexuale persistă.
Evitarea intimității și a relațiilor
Pentru a evita confruntarea cu „problema”, unii bărbați se îndepărtează de situațiile ce implică intimitate fizică sau discuții despre sexualitate. În timp, acest comportament poate limita sau deteriora viața socială și romantică.
Alterarea calității vieții
Sexualitatea fiind o componentă importantă a vieții, un apetit sexual scăzut și netratat se poate reflecta negativ și asupra altor domenii, cum ar fi motivația profesională, satisfacția personală și buna dispoziție generală.
Pentru aparținători (familie, partener, cerc social)
Tensiuni și conflicte în cuplu
Partenerul poate interpreta lipsa dorinței sexuale drept respingere sau dezinteres afectiv. Astfel, apar reproșuri, neînțelegeri și sentimente de neîmplinire, care pot duce la certuri, distanțare emoțională și chiar separare.
Climat emoțional încărcat în familie
Atunci când relația de cuplu este tensionată, atmosfera generală din familie are de suferit. Copiii, dacă există, pot percepe conflictele și starea de tensiune, afectându-le și lor bunăstarea emoțională.
Stigmatizare și presiuni sociale
Persoanele din cercul social (prieteni, rude) pot pune întrebări indiscrete despre absența vieții sexuale sau a afecțiunii în cuplu, alimentând sentimentul de inadecvare. Bărbatul cu HSDD se poate simți și mai presat, încercând să evite discuțiile despre subiect.
Izolare și diminuarea sprijinului social
Conflictele relaționale și lipsa de comunicare deschisă pot conduce la retragerea socială a ambilor parteneri. Cercurile de prieteni se pot restrânge, iar rețeaua de suport emoțional scade, agravând problema.
Tratament
Terapia de substituție cu testosteron
Bupropion (antidepresiv NDRI)
Inhibitori de fosfodiesterază de tip 5 (PDE5)
Antidepresive cu impact minim asupra vieții sexuale
Abordări experimentale/off-label
Psihoterapie
Evaluare inițială și conceptualizare de caz
Psiheducație
Identificarea și modificarea gândurilor disfuncționale
Intervenții comportamentale
Abordarea factorilor relaționali
Auto-monitorizare și plan de întreținere
Integrarea altor resurse (dacă este cazul)
Prevenirea recăderilor și follow-up