Tulburarea de jocuri de noroc se caracterizează printr-un comportament problematic de joc, persistent și recurent, care conduce la afectare semnificativă clinic sau suferință persistentă.

Creșterea treptată a sumei pariate pentru obținerea aceleiași senzații de excitare (toleranță).
Dificultăți majore în controlul, reducerea sau oprirea jocului (pierderea controlului).
Preocupare excesivă pentru activități legate de joc (planificare, rememorare, obținerea fondurilor).
Utilizarea jocului ca mecanism de reglare emoțională (de ex. pentru diminuarea stresului).
Recurența comportamentului chiar și în condițiile unor consecințe negative sociale, profesionale sau financiare.
Mințirea celor din jur pentru a ascunde implicarea.
Necesitatea de sprijin financiar extern pentru a face față pierderilor provocate de joc.

Debutul tulburării poate surveni la orice vârstă, dar este cel mai frecvent observat în adolescență sau la vârsta adultă timpurie.
La bărbați, debutul este adesea mai precoce și evoluează mai rapid.
La femei, debutul este în general mai tardiv, dar cu o progresie accelerată („telescopare”).
Evoluția poate fi episodică (cu perioade de remisie și recădere) sau persistentă (simptome continue pe termen lung).
Prognosticul este influențat de factori precum sprijinul social, comorbiditățile psihiatrice și implicarea în tratament.

Tulburări depresive (majore, distimie)
Tulburări de anxietate (inclusiv fobia socială și tulburarea de panică)
Tulburări legate de consumul de substanțe (alcool, stimulente)
Tulburări de personalitate, în special cele din clasa B (ex. borderline, antisocială)
ADHD (în special la debut precoce)
Tulburări de control al impulsurilor (ex. cleptomanie)

Tulburarea de jocuri de noroc (ludomania)

Tulburarea de jocuri de noroc este caracterizată prin comportament repetitiv și persistent de pariere, care conduce la distres semnificativ sau disfuncționare ‒ cel puțin 4 din 9 criterii diagnostice în 12 luni (nevoia de miză crescândă, agitație la încercarea de oprire, pierderea controlului, preocupare constantă, utilizarea jocului ca evadare, „chasing losses”, minciuni, pierderi relaționale/profesionale, dependență financiară de alții).
Este independentă de consumul de substanțe, dar activează circuite mentale similare cu dependențele, fiind clasificată ca tulburare cu potențial adictiv non-substanță .

Criterii diagnostice (DSM):

Necesitatea de a juca sume tot mai mari de bani pentru a obține nivelul dorit de excitare.
Agitație sau iritabilitate atunci când încearcă să reducă sau să oprească jocul.
Eforturi repetate, fără succes, de a controla, reduce sau opri jocul.
Preocupare frecventă pentru jocul de noroc (ex.: rememorarea experiențelor trecute, planificarea următoarei sesiuni, găsirea banilor necesari).
Joacă adesea în situații de stres emoțional (ex.: sentimente de neputință, vinovăție, anxietate sau depresie).
După ce pierde bani la jocuri de noroc, revine adesea într-o altă zi pentru a „recupera” pierderile („urmărirea pierderilor”).
Minte pentru a ascunde gradul de implicare în jocul de noroc.
A pus în pericol sau a pierdut relații semnificative, locuri de muncă sau oportunități educaționale/profesionale din cauza jocului.
Se bazează pe alții pentru a obține bani, în scopul de a ieși din situații financiare disperate cauzate de joc.

Studii recente de impact:

Molander et al. (2024, Suedia)

Design: studiu observațional comparativ (CBT online vs. terapie clasică față în față, TAU)
Participanți: 218 în grupul iCBT, 216 în TAU
Rezultate:
Reducere semnificativă a simptomelor de joc problematic
Efect de magnitudine mare
Rezultate post-tratament comparabile între iCBT și TAU
Satisfacție ridicată și complianță bună în grupul iCBT

Meta-analiză (2024):

Obiectiv: identificarea mecanismelor de schimbare în CBT pentru joc patologic
Rezultate la post-tratament:
Reducere a cognițiilor disfuncționale: Hedges’
Îmbunătățirea abilităților de coping
Creșterea autoeficacității

Impactul netratării Joc patologic de noroc / ludomanie pentru sine (perspectiva individuală):

Impact emoțional și psihologic
Creșterea nivelului de stres cronic, anxietate și disforie.
Scăderea stimei de sine, asociată cu sentimente persistente de vinovăție, rușine și autoînvinovățire.
Simptome depresive frecvente, cu risc crescut de apariție a tulburării depresive majore.
Izolare socială progresivă ca urmare a evitării persoanelor apropiate și a minciunilor repetate.
Creșterea riscului suicidar – idei, planuri sau tentative de suicid sunt raportate în mod semnificativ mai frecvent la persoanele cu joc patologic netratat.

Impact cognitiv și comportamental
Persistența distorsiunilor cognitive (iluzia controlului, eroarea jucătorului), ceea ce consolidează comportamentul disfuncțional.
Toleranță crescută – persoana are nevoie de sume din ce în ce mai mari pentru a obține aceeași satisfacție.
Pierderea controlului volitiv, cu episoade de joc compulsiv, în ciuda dorinței de a renunța.
Creșterea impulsivității, însoțită de scăderea capacității de luare a deciziilor raționale.

Impact financiar
Acumularea de datorii și pierderi financiare semnificative, adesea imposibil de recuperat.
Compromiterea stabilității economice personale (vânzarea de bunuri, pierderea locuinței, imposibilitatea de a susține cheltuieli de bază).
Risc de comportamente ilegale (ex.: furt, fraudă, împrumuturi nesustenabile) pentru a susține jocul sau a acoperi pierderile.

Impact profesional și educațional
Scăderea performanței la locul de muncă (absenteism, erori, lipsă de concentrare).
Pierderea locului de muncă în cazuri severe, cu impact direct asupra statutului social.
În rândul tinerilor: abandon școlar, dificultăți academice și întreruperea traseului educațional.

Impact asupra calității vieții
Degradarea generală a funcționării zilnice – tulburarea afectează sănătatea mintală, stabilitatea socială și echilibrul emoțional.
Rupturi în relații semnificative (cu parteneri, membri ai familiei, prieteni).
Scăderea semnificativă a calității vieții percepute și a speranței de schimbare fără intervenție.

Asupra aparținătorilor (familie, parteneri, colegi)

Impact emoțional asupra familiei și partenerilor
Furie, confuzie și neîncredere cauzate de minciuni repetate, promisiuni încălcate și ascunderea activității de joc.
Sentimente de vinovăție sau responsabilizare greșită, în special la partenerii de viață și părinți.
Tensiuni în relațiile de cuplu, adesea însoțite de conflicte frecvente, comunicare deteriorată și risc crescut de separare sau divorț.
Izolare socială, pe fondul stigmatizării și evitării contactului cu alte persoane din cauza rușinii asociate cu comportamentul membrului afectat.

Impact financiar asupra familiei
Instabilitate financiară a gospodăriei, din cauza pierderilor repetate și a acumulării de datorii.
Epuizarea economiilor familiale sau a resurselor comune.
Presiuni financiare indirecte asupra partenerului, care poate deveni unic susținător al familiei.
În unele cazuri: executări silite, pierderea locuinței, implicarea în litigii sau obligații de garanție pentru împrumuturi contractate fără consimțământul lor.

Impact asupra copiilor
Expunerea la un mediu emoțional instabil, marcat de tensiuni, conflicte sau neglijare parentală.
Risc crescut de tulburări de comportament sau anxietate la copii.
Modelare negativă a comportamentului – învățarea unor tipare disfuncționale de gestionare a stresului și banilor.
Limitarea accesului la nevoi de bază sau oportunități educaționale, din cauza epuizării resurselor.

Impact asupra colegilor și mediului profesional
Creșterea sarcinii de muncă asupra colegilor, ca urmare a absenteismului, scăderii performanței sau lipsei de responsabilitate a persoanei afectate.
Conflicte la locul de muncă, generate de nerespectarea angajamentelor sau de comportamente impulsive.
Eroziunea încrederii profesionale, cu impact asupra climatului organizațional și a echipei.
În cazuri extreme: fraude, deturnări de fonduri sau comportamente ilegale, cu consecințe asupra reputației colective.

Consecințe pe termen lung pentru aparținători
Epuizare psihică și burnout emoțional, în special la partenerii care încearcă să „salveze” persoana afectată.
Probleme de sănătate mintală secundare (ex.: depresie, anxietate, tulburări somatice) în rândul membrilor apropiați.
Îndepărtarea afectivă progresivă – pierderea conexiunii emoționale, sentimentul de alienare.
Disoluția sistemului familial, în lipsa intervenției și a sprijinului specializat.

Medicația este utilizată doar în prezența comorbidităților sau în managementul simptomelor asociate:
ISRS (ex. sertralină, fluoxetină) – în prezența depresiei sau anxietății.
Stabilizatori ai dispoziției (ex. valproat, litiu) – în context de tulburare bipolară comorbidă.
Naltrexonă (off-label) – în cazuri selectate, cu impulsivitate crescută și istoric de recădere.
Atomoxetină / guanfacină – în cazul ADHD comorbid.
Monitorizarea medicației se face lunar în primele 3 luni, ulterior la nevoie.

Notează ora, emoția resimțită, gândul declanșator și contextul poftelor de joc.
Fii atent(ă) la gânduri automate precum „o să recuperez” sau „mă descurc”, și pune-le sub semnul întrebării.
Înlocuiește impulsul de a juca cu respirație conștientă, mers, scris, sau vorbit cu o persoană de încredere.
Alege activități care îți aduc satisfacție autentică, fără risc: sport, lectură, proiecte personale.
Revizuiește săptămânal jurnalul pentru a observa tipare și a celebra reușitele, chiar și cele mici.
Identifică factorii de risc, stabilește răspunsuri pregătite și menține sprijinul social activ.

Dacă ai căutat: depresie, stres, anxietate, dizabilitate intelectuală, tulburare, comunicare, tulburare de limbaj, balbism, autism, deficit de atenție, hiperactivitate, dislexie, dezvoltarea coordonării, ADHD, mișcări stereotipe, ticuri, tourette, neurodezvoltare, schizofrenie, halucinații, gândire dezorganizată, catatonie, psihoză, delir, schizoafectiv, afecțiuni medicale, mutism, catalepsie, negativism, grimase, nespecific, bipolar, ciclotimic, disruptiv, vid interior, distimia, labilitate emoțională, disformic, separare, mutism, selectivfobie, fobie socială, agorafobie, panică, disformic, delirant, personalitate, suicid, atac de panică, obsesiv-compulsiv, traumă, dificultăți, colecționarism, smulgere a părului, alopecie, cutanat, dermatilomania, obsesii, dismorfism corporal, gelozie, obsesiv, atașament, reactiv, dezinhibat, posttraumatic, acut, adaptare, disociat, identitate, amnezie, depersonalizare, derealizare, somatizare, nosofobică, neurologic, factic, alimentar, pica, ruminație, evitant, restrictiv, anorexie, bulimie, enurezis, encoprezis, insomnie, hipersomnie, narcolepsie, apneea, hipopneea, hipoventilație, ritm cardiac, parasomie, coșmar, picioare neliniștite, disfuncții sexuale, ejaculare întârziată, erectil, orgasm, excitație, precoce, disforia de gen, disruptiv, impulsuri, conduită, sfidător, exploziv, piromanie, cleptomanie, consum de substanțe, alcool, intoxicație, sevraj, cofeină, canabis, fenciclidină, halocinogen, inhalat, opioide, anxiolitice, sedativ, substanțe stimulante, delirium, neurocognitiv, alzheimer, parkinson, huntington, paranoid, schizoid, schizotipal, antisocial, borderline, histrionic, narcisic, evitant, dependent, parafilic, voyeurism, exhibiționism, frotteurism, masochism, sadism, pedofilie, fetișism, travestit, distonie, acatizie, diskinezie, neglijențe, boli mintale, tulburări, psiholog București, psiholog bun, psiholog online, psihoterapeut, sedință psihoterapie, psihoterapie online, psihoterapie în cabinet – acesta este rezultatul afișat pentru tine.