Tulburarea de depersonalizare/derealizare este o condiție disociativă caracterizată printr-o alterare persistentă sau recurentă a percepției de sine sau a mediului înconjurător, în absența pierderii testării realității. Persoanele afectate descriu frecvent o detașare subiectivă față de propriile gânduri, sentimente, corp sau față de realitatea externă, fără a avea convingeri delirante.

Senzația de detașare față de propriul corp, gânduri sau emoții;
Percepția lumii ca fiind falsă, lipsită de viață sau „ca într-un vis”;
Amorțeală emoțională și afectivă;
Hipervigilență față de propria stare mentală;
Frică de „a înnebuni” sau „a pierde controlul”

Debutul este frecvent în adolescență sau la adultul tânăr;
Se poate declanșa acut (post-traumă) sau insidios (stres cronic);
Simptomele pot persista de la săptămâni la ani, cu variații în intensitate în funcție de stres, oboseală sau anxietate.

Tulburare de anxietate generalizată (GAD);
Tulburare de panică;
PTSD (tulburare de stres post-traumatic);
Tulburare depresivă majoră;
Tulburări de personalitate (evitantă, borderline).

Tulburarea de depersonalizare/derealizare poate începe cu o senzație greu de pus în cuvinte: parcă ești acolo, dar nu ești cu adevărat. Lumea pare estompată, iar gândurile și trăirile îți par străine, de parcă ai fi un observator al propriei vieți. Nu este o pierdere a contactului cu realitatea, ci mai degrabă o formă de apărare a minții atunci când ceva devine prea greu de dus.

Din perspectiva terapiei cognitiv-comportamentale (CBT), această stare este o reacție psihologică temporară — un răspuns de protecție în fața stresului intens, traumei sau anxietății copleșitoare. Nu înseamnă că ești „defect”, ci că ai nevoie de o cale sigură de a te reîntoarce la tine. Procesul începe odată cu recunoașterea acestei stări și cu învățarea unor metode prin care să-ți recapeți echilibrul interior, pas cu pas.

Diagnostic diferențial

Schizofrenie – Tulburarea de depersonalizare/derealizare nu implică pierderea testării realității;
Epilepsie de lob temporal – necesită evaluare neurologică;
Tulburări induse de substanțe – excluderea consumului de canabis, halucinogene;
Simptome disociative tranzitorii – în anxietate severă sau depresie, dar fără persistență.

Înțelegerea profundă a mecanismului

Tulburarea de depersonalizare/derealizare un răspuns adaptativ devenit disfuncțional, un mecanism psihic de „închidere” față de emoții copleșitoare sau traumă. În locul panicii acute, creierul „deconectează” conștiința de la experiența trăită. Este un mecanism de supraviețuire – sofisticat, dar în timp, invalidant.

Pacienții nu își doresc „să se izoleze” – dar o parte a psihicului lor trage frâna de siguranță.

Studii recente de impact

Hunter (2020), Journal of Affective Disorders

A arătat că pacienții cu tulburarea de depersonalizare/derealizare prezintă o activare redusă a insulei anterioare și cortexului cingulat anterior, regiuni implicate în conștientizarea de sine și integrarea emoțională. Această descoperire sprijină ipoteza unei „deconectări corticale” în timpul episoadelor disociative.

Sierra (2021),Neuroscience & Biobehavioral Reviews

Meta-analiză care a evidențiat că expunerea la traume emoționale în copilărie este un predictor semnificativ pentru dezvoltarea tulburarea de depersonalizare/derealizare, întărind legătura cu mecanismele disociative defensive.

Impactul netratării tulburării de depersonalizare/derealizare pentru sine (perspectiva individuală):

Alterarea persistentă a sentimentului de identitate
– Persoana experimentează dificultăți constante în menținerea unei percepții coerente și stabile asupra sinelui.
Simptome afective secundare
– Creșterea riscului pentru tulburări comorbide, în special:
tulburare depresivă majoră;
tulburare de anxietate generalizată;
tulburare de panică.

Izolare socială
– Reducerea semnificativă a implicării în activități sociale și relaționale, cauzată de sentimente de irealitate, detașare emoțională și dificultăți în exprimarea afectului.
Afectare funcțională
– Disfuncții în sfera educațională, profesională sau în alte domenii relevante ale vieții, ca urmare a simptomatologiei disociative persistente.
Perspectivă negativă asupra viitorului
– Dezvoltarea unor convingeri de tip pesimist și lipsa speranței privind posibilitatea de remisie sau îmbunătățire, ceea ce poate duce la retragere și pasivitate.

Asupra aparținătorilor (familie, parteneri, colegi)

Dificultăți în înțelegerea simptomatologiei – Deoarece testarea realității este menținută, simptomatologia este adesea interpretată greșit ca indiferență, lipsă de implicare sau detașare voită.
Distres emoțional secundar – Membrii familiei sau partenerii pot manifesta sentimente de frustrare, confuzie și neputință în fața unui disconfort greu de conceptualizat și susținut în mod empatic.
Epuizare emoțională
– Expunerea prelungită la interacțiuni afective disfuncționale poate genera oboseală psihologică, anxietate sau burnout relațional.
Deteriorarea relațiilor – Relațiile apropiate pot suferi din cauza dificultății persoanei afectate de a se conecta emoțional și de a menține schimburi afective autentice.

• • SSRI-uri – utile în prezența comorbidităților anxios-depresive;
  • Lamotrigină – uneori utilizată off-label pentru reducerea disocierii;

Psihoeducație și alianță terapeutică – fundamentul progresului;
Se evită pathologizarea experienței, în favoarea normalizării și susținerii siguranței interne.

Psihoeducație.

Validarea experienței subiective.

Grounding somatic & senzorial.

Jurnalul disocierii.

Identificare + etichetare blândă a gândurilor disfuncționale.

Dialog socratic + tehnica dovezilor/

Expunere gradată.

Integrare mindfulness.

Lucru cu schemele centrale.

Reconectare afectivă progresivă.

Dacă ai căutat: depresie, stres, anxietate, dizabilitate intelectuală, tulburare, comunicare, tulburare de limbaj, balbism, autism, deficit de atenție, hiperactivitate, dislexie, dezvoltarea coordonării, ADHD, mișcări stereotipe, ticuri, tourette, neurodezvoltare, schizofrenie, halucinații, gândire dezorganizată, catatonie, psihoză, delir, schizoafectiv, afecțiuni medicale, mutism, catalepsie, negativism, grimase, nespecific, bipolar, ciclotimic, disruptiv, vid interior, distimia, labilitate emoțională, disformic, separare, mutism, selectivfobie, fobie socială, agorafobie, panică, disformic, delirant, personalitate, suicid, atac de panică, obsesiv-compulsiv, traumă, dificultăți, colecționarism, smulgere a părului, alopecie, cutanat, dermatilomania, obsesii, dismorfism corporal, gelozie, obsesiv, atașament, reactiv, dezinhibat, posttraumatic, acut, adaptare, disociat, identitate, amnezie, depersonalizare, derealizare, somatizare, nosofobică, neurologic, factic, alimentar, pica, ruminație, evitant, restrictiv, anorexie, bulimie, enurezis, encoprezis, insomnie, hipersomnie, narcolepsie, apneea, hipopneea, hipoventilație, ritm cardiac, parasomie, coșmar, picioare neliniștite, disfuncții sexuale, ejaculare întârziată, erectil, orgasm, excitație, precoce, disforia de gen, disruptiv, impulsuri, conduită, sfidător, exploziv, piromanie, cleptomanie, consum de substanțe, alcool, intoxicație, sevraj, cofeină, canabis, fenciclidină, halocinogen, inhalat, opioide, anxiolitice, sedativ, substanțe stimulante, delirium, neurocognitiv, alzheimer, parkinson, huntington, paranoid, schizoid, schizotipal, antisocial, borderline, histrionic, narcisic, evitant, dependent, parafilic, voyeurism, exhibiționism, frotteurism, masochism, sadism, pedofilie, fetișism, travestit, distonie, acatizie, diskinezie, neglijențe, boli mintale, tulburări, psiholog București, psiholog bun, psiholog online, psihoterapeut, sedință psihoterapie, psihoterapie online, psihoterapie în cabinet – acesta este rezultatul afișat pentru tine.