Atac de panica (frica intensa)

• Palpitații sau bătăi rapide ale inimii.
• Transpirații.
• Tremurături sau frisoane.
• Senzații de sufocare sau dificultăți de respirație.
• Dureri în piept.
• Amețeli, leșin sau slăbiciune.
• Frica intensă de moarte sau dezastru iminent.
• Senzația de deconectare de realitate (derealisare).
• Sentimente de pierdere a controlului.

• pot începe adesea în adolescență sau la începutul maturității
• episoade discrete de frică intensă sau disconfort,
• Frecvența și severitatea poate varia
• este influențat de nivelurile de stres, schimbările în mediu sau starea generală de sănătate a persoanei.

• Depresia: Poate complica tratamentul și recuperarea.
• Tulburări de Anxietate: Comune în asociere cu atacurile de panică.
• Tulburări de Stres Post-Traumatic: Pot contribui la dezvoltarea sau exacerba atacurile de panică.
• Afecțiuni Fizice: Probleme cardiace sau respiratorii pot interacționa cu simptomele de panică.

Conform DSM, atacurile de panică pot începe adesea în adolescență sau la începutul maturității și pot prezenta un model evolutiv variabil.

Din perspectiva terapiei cognitiv-comportamentale (CBT), înțelegerea modelului de debut și evoluție a atacurilor de panică este esențială pentru dezvoltarea unei abordări terapeutice personalizate. CBT se concentrează pe identificarea și modificarea gândurilor și comportamentelor care pot contribui la apariția și persistența atacurilor.

Atacurile de panică nu apar izolat și pot fi adesea însoțite de alte tulburări psihice, desenând un tablou clinic complex.

De asemenea, impactul atacurilor de panică asupra vieții sociale și profesionale nu poate fi neglijat, deoarece acestea pot restrânge capacitatea de a funcționa eficient în aceste domenii.

Terapia CBT se concentrează nu doar pe gestionarea simptomelor specifice panicului, ci și pe abordarea problemelor psihologice asociate. Acest lucru poate implica dezvoltarea de strategii pentru gestionarea stresului, îmbunătățirea abilităților de coping și lucru pe problemele de sănătate mintală coexistente. De aceea, un tratament eficient pentru atacurile de panică necesită o abordare holistică și personalizată, care să ia în considerare întregul spectru al experienței individului, inclusiv comorbiditățile și impactul acestora asupra vieții

Riscurile asociate cu atacurile de panică

Atacurile de panică nu sunt doar extrem de stresante, dar pot duce la evitarea situațiilor sau locurilor unde s-au întâmplat, restrângând astfel viața socială și profesională. Fără tratament, pot contribui la dezvoltarea tulburării de panică și a altor condiții de sănătate mintală.

Cum să treci peste un atac de panică:

1. Recunoașterea atacului de panică:

• Conștientizarea situației: Recunoaște că ceea ce simți este un atac de panică, nu o amenințare reală.
• Auto-afirmare: Spune-ți în gând: “Este doar un atac de panică și va trece.”

2. Tehnici de respirație profundă:

• Respirația diafragmatică: Inspiră adânc pe nas, numărând până la patru, ține respirația pentru o secundă, apoi expiră lent pe gură, numărând până la patru.
• Focusul pe respirație: Concentrează-te pe fiecare respirație și pe senzațiile fizice pe care le simți în timp ce respiri.

3. Tehnici suplimentare de auto-ajutor în CBT:

• Dialogul intern pozitiv: Încurajează-te cu afirmații de genul: “Pot gestiona acest moment.”
• Distragerea atenției: Redirecționează-ți gândurile de la simptomele de panică către o activitate sau un gând neutru și plăcut.
• Relaxarea musculară: Practică alternarea între tensiune și relaxare în diferite grupuri musculare pentru a reduce tensiunea fizică.

4. Rămânerea în situație:

• Evitarea fugii: Dacă ești în siguranță, rămâi în situația curentă.
• Tolerarea disconfortului: Acceptă și tolerează disconfortul, știind că este temporar și va scădea.

5. Post-atac de panică:

• Reflectare: După ce atacul a trecut, ia-ți un moment pentru a reflecta asupra a ceea ce s-a întâmplat și a strategiilor care au funcționat.
• Planificarea pentru Viitor: Gândește-te la tehnici și strategii pe care le poți folosi în viitor și ia în considerare discutarea experienței cu un terapeut.

Practicarea regulată a acestor tehnici poate îmbunătăți capacitatea ta de a gestiona atacurile de panică și poate contribui la reducerea frecvenței și intensității acestora pe termen lung.

Cauzele atacurilor de panică

Cauzele exacte sunt necunoscute, dar factorii genetici, schimbările biochimice în creier, stresul major și experiențele traumatizante pot contribui la apariția lor.

Diferențierea unui atac de panică de un atac de cord

Simptomele unui atac de panică pot fi similare cu cele ale unui atac de cord. Diferența majoră este durata; simptomele atacului de panică sunt mai scurte și nu sunt asociate cu probleme fizice grave cum ar fi greutatea în piept. Totuși, este esențial să căutați asistență medicală imediată dacă nu sunteți sigur.

Prevenirea atacurilor de panică

Prevenirea implică:

• Tehnici de gestionare a stresului.
• Evitarea stimulilor care declanșează panica, precum cafeina sau situații stresante.
• Exerciții fizice regulate și un stil de viață sănătos.

Legătura cu alte afecțiuni de sănătate mintală

Atacurile de panică pot fi un simptom al tulburărilor de anxietate, depresiei și pot fi asociate cu alte probleme de sănătate mintală.

Periculozitatea atacurilor de panică

Deși atacurile de panică nu sunt în general periculoase, ele pot afecta calitatea vieții și pot duce la alte probleme de sănătate mintală dacă nu sunt tratate.

Cum să calmezi un atac de panică

Pentru a calma un atac:

• Folosește tehnici de respirație și relaxare.
• Recunoaște că simptomele sunt temporare și nu sunt periculoase.
• Concentrează-te pe ceva stabil și liniștitor.

Când să apelezi la un psiholog:

• Dacă atacurile de panică devin frecvente și îți afectează activitățile zilnice.
• Dacă ai gânduri de auto-vătămare, este esențial să cauți asistență profesională.

• Antidepresive: Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) sunt frecvent prescriși. Acestea includ medicamente precum sertralina (Zoloft), fluoxetina (Prozac) sau escitalopram (Lexapro). Inhibitorii de recaptare a serotoninei și noradrenalinei (SNRI), cum ar fi venlafaxina (Effexor XR), pot fi de asemenea eficienți.
• Benzodiazepine: Aceste medicamente sedative, precum alprazolam (Xanax) sau clonazepam (Klonopin), pot reduce rapid simptomele atacurilor de panică, dar sunt recomandate pentru uz pe termen scurt datorită riscului de dependență.
• Beta-blocante: În cazuri selecte, pentru a controla simptomele fizice ale anxietății, cum ar fi palpitațiile sau tremurăturile.

1. Identificarea și schimbarea gândurilor negativiste sau iraționale:
   • Lucrul pentru a recunoaște și a contesta gândurile catastrofale sau exagerate care adesea preced sau intensifică un atac de panică.
   • Învățarea de a distinge între temeri realiste și cele nerealiste.
2. Tehnici de expunere:
   • Expunerea controlată și graduală la situații sau stimuli care declanșează panică, pentru a reduce sensibilitatea și a îmbunătăți toleranța la anxietate.
   • Practicarea gestionării panicăi în situații controlate pentru a crește încrederea și a reduce evitarea.
3. Tehnici de relaxare și respirație:
   • Învățarea și practicarea tehnicilor de respirație profundă și relaxare musculară progresivă pentru a controla simptomele fizice ale anxietății și panicăi.
   • Utilizarea mindfulnessului pentru a rămâne ancorat în prezent și a reduce preocupările legate de viitor sau de trecut.
4. Construirea de abilități de coping:
   • Dezvoltarea de strategii de coping pentru a face față stresului și anxietății într-un mod mai sănătos.
   • Încurajarea activităților plăcute și a exercițiilor fizice regulat pentru a îmbunătăți starea generală de bine.

Dacă ai căutat: depresie, stres, anxietate, dizabilitate intelectuală, tulburare, comunicare, tulburare de limbaj, balbism, autism, deficit de atenție, hiperactivitate, dislexie, dezvoltarea coordonării, ADHD, mișcări stereotipe, ticuri, tourette, neurodezvoltare, schizofrenie, halucinații, gândire dezorganizată, catatonie, psihoză, delir, schizoafectiv, afecțiuni medicale, mutism, catalepsie, negativism, grimase, nespecific, bipolar, ciclotimic, disruptiv, vid interior, distimia, labilitate emoțională, disformic, separare, mutism, selectivfobie, fobie socială, agorafobie, panică, disformic, delirant, personalitate, suicid, atac de panică, obsesiv-compulsiv, traumă, dificultăți, colecționarism, smulgere a părului, alopecie, cutanat, dermatilomania, obsesii, dismorfism corporal, gelozie, obsesiv, atașament, reactiv, dezinhibat, posttraumatic, acut, adaptare, disociat, identitate, amnezie, depersonalizare, derealizare, somatizare, nosofobică, neurologic, factic, alimentar, pica, ruminație, evitant, restrictiv, anorexie, bulimie, enurezis, encoprezis, insomnie, hipersomnie, narcolepsie, apneea, hipopneea, hipoventilație, ritm cardiac, parasomie, coșmar, picioare neliniștite, disfuncții sexuale, ejaculare întârziată, erectil, orgasm, excitație, precoce, disforia de gen, disruptiv, impulsuri, conduită, sfidător, exploziv, piromanie, cleptomanie, consum de substanțe, alcool, intoxicație, sevraj, cofeină, canabis, fenciclidină, halocinogen, inhalat, opioide, anxiolitice, sedativ, substanțe stimulante, delirium, neurocognitiv, alzheimer, parkinson, huntington, paranoid, schizoid, schizotipal, antisocial, borderline, histrionic, narcisic, evitant, dependent, parafilic, voyeurism, exhibiționism, frotteurism, masochism, sadism, pedofilie, fetișism, travestit, distonie, acatizie, diskinezie, neglijențe, boli mintale, tulburări, psiholog București, psiholog bun, psiholog online, psihoterapeut, sedință psihoterapie, psihoterapie online, psihoterapie în cabinet – acesta este rezultatul afișat pentru tine.