Tulburarea psihotică scurtă este o afecțiune caracterizată prin apariția bruscă a simptomelor psihotice (cum ar fi halucinațiile sau ideile delirante) care durează mai puțin de o lună, după care persoana revine la nivelul anterior de funcționare.

Halucinații: percepții senzoriale (auditiv, vizual, tactil etc.) care apar în absența unui stimul extern.

Idei delirante: convingeri fixe, eronate și rezistente la dovezi contrare (ex. delir de persecuție sau grandoare).

Discurs dezorganizat: incoerență, asociații laxe sau perseverări care perturbă comunicarea.

Comportament dezorganizat: acțiuni ilogice, gesturi bizare, incapacitate de a-și menține rutina zilnică.

Anxietate marcată: sentiment de teamă sau tensiune accentuată.

Confuzie: dificultăți de orientare și menținere a atenției.

Labilitate afectivă: alternanțe bruște între stări emoționale diferite.

Simptome comportamentale

Retragere socială: evitarea contactelor și interacțiunilor sociale.

Agitație sau agresivitate: reacții excesive, în unele cazuri violente.

Tulburări de somn: insomnii sau somn întrerupt de gânduri intruzive.

Debut: În mod obișnuit, un episod psihotic scurt debutează brusc, de multe ori fiind precedat de un eveniment stresant (deces, pierderea locului de muncă, conflicte acute). Fiecare individ poate avea factori declanșatori specifici, însă trauma psihologică și stresul intens sunt frecvent implicate.

Factori declanșatori: Aceștia pot varia de la evenimente traumatice semnificative până la predispoziții genetice, stiluri de coping ineficiente ori vulnerabilități de personalitate.

Evoluție: Simptomele persistă de obicei mai puțin de o lună, după care se remite episodul, iar persoana revine la nivelul de funcționare anterior. Totuși, fără intervenție, este posibilă menținerea sau agravarea unor simptome anxioase ori depresive reziduale.

Progresie: Episoadele netratate pot duce la stres post-episod, pot accentua riscul de noi episoade psihotice și pot să predispună la alte tulburări. Cu ajutor specializat, prognosticul este în general bun, iar șansele de recuperare sunt mari.

Tulburări de anxietate: Anxietatea severă apare frecvent înainte, în timpul sau după episodul psihotic.

Tulburări depresive: Sentimentele de inutilitate sau de vinovăție pot să se suprapună, mai ales în cazul unui stres major.

Tulburări de personalitate: Unele persoane cu trăsături de personalitate instabilă sau paranoică pot fi mai susceptibile la episoade psihotice scurte.

Abuz de substanțe: Consumul excesiv de alcool sau droguri poate declanșa sau agrava un episod psihotic scurt.

Tulburări de stres posttraumatic (PTSD): În unele situații, persoanele care au trecut prin evenimente traumatice pot prezenta ulterior un episod psihotic scurt.

Ce este tulburarea psihotică scurtă?

Tulburarea psihotică scurtă este inclusă în DSM în rândul tulburărilor psihotice și se caracterizează printr-un episod psihotic cu durată sub 1 lună, urmat de o remitere completă. Simptomatologia include halucinații, deliruri, discurs dezorganizat și/sau comportament dezorganizat, manifestate fără a fi explicate de o altă tulburare (de pildă, schizofrenie) sau de consumul unei substanțe ori de o afecțiune medicală. În cele mai multe cazuri, persoana revine la funcționalitatea premorbidă după încetarea episodului.

Un studiu longitudinal publicat în Journal of Psychiatric Research (2021) pe un eșantion de 150 de pacienți cu tulburarea psihotică scurtă a concluzionat că peste 70% dintre participanți au prezentat o rezoluție semnificativă a simptomelor în decurs de 2 săptămâni de la inițierea tratamentului, subliniind potențialul de recuperare rapidă când se intervine prompt.

Cauze și Factori Declanșatori

Cercetările sugerează o predispoziție genetică, mai ales în prezența antecedentelor familiale de tulburări psihotice.

Dezechilibre tranzitorii la nivelul neurotransmițătorilor (dopamină, serotonină) pot crea un mediu favorabil manifestărilor psihotice.

Situații-limită (conflicte familiale acute, pierderi semnificative, divorț, deces) pot precipita dezvoltarea unui episod psihotic scurt.

Stresul ocupațional excesiv sau suprasolicitarea emoțională sunt frecvent raportate drept trigger pentru tulburarea psihotică scurtă.

Modele de gândire catastrofică, convingeri iraționale sau nevoia excesivă de control pot amplifica vulnerabilitatea.

Lipsa strategiilor de coping reziliente crește riscul de decompensare în fața unui factor stresant.

Carența suportului social și expunerea la medii ostile (violență domestică, sărăcie extremă) pot crește susceptibilitatea la TPS.

Contextele socio-culturale marcate de instabilitate (războaie, migrație forțată) pot contribui la apariția unor episoade psihotice de scurtă durată.

Diagnosticul tulburarea psihotică scurtă: conform criteriilor DSM, diagnosticul impune:

Durată: Cel puțin 1 zi și mai puțin de 1 lună, cu revenirea la funcționarea anterioară după episod.

Simptome psihotice: Prezența a cel puțin unuia dintre următoarele: halucinații, deliruri, discurs dezorganizat, comportament dezorganizat.

Excluderea altor cauze: Lipsa unei etiologii legate de consum de substanțe, afecțiuni medicale sau tulburări psihice cronice (de ex. schizofrenia).

Impact funcțional: Tulburare semnificativă a vieții sociale, profesionale sau personale pe durata episodului.

Observație clinică: Un istoric amănunțit și o analiză atentă a circumstanțelor de viață sunt esențiale pentru a distinge TPS de o tulburare psihotică persistentă ori de un episod acut datorat consumului de substanțe.

În Tulburarea Psihotică Scurtă, medicația antipsihotică este frecvent necesară între 1 și 3 luni (uneori mai puțin, dacă simptomele se remit rapid).

Se realizează monitorizări regulate (ideal, bilunare sau lunare) pentru evaluarea toleranței, a efectelor secundare și a eficacității.

Dacă simptomatologia a dispărut, se poate lua în considerare reducerea treptată a dozei și ulterior, întreruperea, pentru a evita recidiva.

Este esențială cooperarea cu pacientul și, dacă este cazul, implicarea familiei în asigurarea unei supravegheri corecte și a unei comunicări continue cu medicul.

Integrarea cu psihoterapia și suportul social

Psihoterapia Cognitiv-Comportamentală (CBT): optimizează răspunsul la tratament prin adresarea factorilor de stres, a distorsiunilor cognitive și a eventualelor credințe delirante.

Suport social: Un mediu de susținere (familie, prieteni, grupuri de suport) poate accelera procesul de recuperare și scade riscul de recădere.

Tulburarea psihotică scurtă se remarcă prin caracterul său acut și durată limitată, oferind însă un prognostic relativ favorabil în majoritatea cazurilor. O intervenție promptă, care să combine psihoterapia cognitiv-comportamentală cu medicația antipsihotică (acolo unde este indicată), alături de suport familial și comunitar, contribuie la restaurarea rapidă a funcționării și la reducerea riscului de recidivă. Conform datelor de cercetare recente, majoritatea pacienților răspund bine la tratament dacă primesc ajutor specializat în timp util.

Antipsihotice atipice (de primă linie) -Sunt, de obicei, prima alegere datorită profilului de efecte adverse mai favorabile.

Antipsihotice tipice (de linia a doua) – În situații acute sau când antipsihoticele atipice nu sunt tolerate ori nu au efectul dorit.

Anxiolitice / Benzodiazepine – pe termen scurt, în doze adaptate, pentru controlul anxietății intense ori al agitației severe.

Beta-blocante (în anumite situații) – folosite ocazional.

Stabilirea alianței terapeutice și evaluarea cognitivă

Conceptualizare și ipoteză clinică

Psihoeducație și normalizare

Restructurarea gândurilor automate și testarea realității

Intervenții comportamentale și expunere gradată

Abordarea simptomelor reziduale și prevenția recăderilor

Reevaluare și ajustare terapeutică

Dacă ai căutat: depresie, stres, anxietate, dizabilitate intelectuală, tulburare, comunicare, tulburare de limbaj, balbism, autism, deficit de atenție, hiperactivitate, dislexie, dezvoltarea coordonării, ADHD, mișcări stereotipe, ticuri, tourette, neurodezvoltare, schizofrenie, halucinații, gândire dezorganizată, catatonie, psihoză, delir, schizoafectiv, afecțiuni medicale, mutism, catalepsie, negativism, grimase, nespecific, bipolar, ciclotimic, disruptiv, vid interior, distimia, labilitate emoțională, disformic, separare, mutism, selectivfobie, fobie socială, agorafobie, panică, disformic, delirant, personalitate, suicid, atac de panică, obsesiv-compulsiv, traumă, dificultăți, colecționarism, smulgere a părului, alopecie, cutanat, dermatilomania, obsesii, dismorfism corporal, gelozie, obsesiv, atașament, reactiv, dezinhibat, posttraumatic, acut, adaptare, disociat, identitate, amnezie, depersonalizare, derealizare, somatizare, nosofobică, neurologic, factic, alimentar, pica, ruminație, evitant, restrictiv, anorexie, bulimie, enurezis, encoprezis, insomnie, hipersomnie, narcolepsie, apneea, hipopneea, hipoventilație, ritm cardiac, parasomie, coșmar, picioare neliniștite, disfuncții sexuale, ejaculare întârziată, erectil, orgasm, excitație, precoce, disforia de gen, disruptiv, impulsuri, conduită, sfidător, exploziv, piromanie, cleptomanie, consum de substanțe, alcool, intoxicație, sevraj, cofeină, canabis, fenciclidină, halocinogen, inhalat, opioide, anxiolitice, sedativ, substanțe stimulante, delirium, neurocognitiv, alzheimer, parkinson, huntington, paranoid, schizoid, schizotipal, antisocial, borderline, histrionic, narcisic, evitant, dependent, parafilic, voyeurism, exhibiționism, frotteurism, masochism, sadism, pedofilie, fetișism, travestit, distonie, acatizie, diskinezie, neglijențe, boli mintale, tulburări, psiholog București, psiholog bun, psiholog online, psihoterapeut, sedință psihoterapie, psihoterapie online, psihoterapie în cabinet – acesta este rezultatul afișat pentru tine.