Tulburarea de tezaurizare compulsivă, conform DSM, este definită prin dificultatea persistentă de a renunța la bunuri, indiferent de valoarea lor reală, din cauza unei nevoi percepute de a le păstra, ceea ce duce la aglomerarea disfuncțională a spațiilor de locuit, suferință semnificativă și afectare funcțională, nefiind explicată de alte condiții medicale sau psihiatrice.

Tulburarea de tezaurizare compulsivă: când lucrurile devin prea multe
În multe locuințe există obiecte păstrate „pentru orice eventualitate”: cutii goale, haine vechi, reviste neatinse de ani. Până la un punct, acest comportament este o expresie firească a grijii sau a nostalgiei. Însă, pentru unele persoane, nevoia de a păstra obiecte devine copleșitoare și scapă de sub control, transformând spațiul de locuit într-un mediu disfuncțional.
Aceasta este esența tulburării de tezaurizare compulsivă — o afecțiune psihică reală, frecvent neînțeleasă, dar profund debilitantă.
Ce este tulburarea de tezaurizare compulsivă?
Este o tulburare mintală recunoscută în DSM-5 și ICD-11, caracterizată prin:
Dificultate persistentă în a renunța la obiecte, indiferent de valoarea lor reală sau utilitate.
Nevoia intensă de a păstra lucrurile, însoțită de teamă, vinovăție sau disconfort la gândul eliminării acestora.
Aglomerarea progresivă a locuinței, până la compromiterea funcționalității spațiilor (nu se mai poate găti, dormi sau primi vizite).
Impact semnificativ asupra vieții personale, sociale și a siguranței.
Comportamentul nu este mai bine explicat de o altă afecțiune medicală sau psihiatrică.
Este important de diferențiat această tulburare de simpla neglijență, dezordine sau colecționare pasionată. În tezaurizarea compulsivă există lipsa controlului, suferință emoțională semnificativă și consecințe negative persistente asupra calității vieții.
De ce apare?
Această tulburare are o etiologie multifactorială:
Deficite de procesare informațională: dificultăți în luarea deciziilor, organizare, clasificare, atenție.
Convingeri disfuncționale: „s-ar putea să-mi trebuiască”, „o să regret dacă îl arunc”, „acest obiect este unic sau are o valoare emoțională inestimabilă”.
Întărire emoțională:
Pozitivă: obiectele oferă confort și siguranță.
Negativă: renunțarea produce anxietate intensă.
Istoricul de traume emoționale, dolii nerezolvate, izolare sau abuz contribuie frecvent la declanșarea sau menținerea comportamentului.
Comorbidități frecvente includ: tulburarea depresivă majoră, anxietatea generalizată, ADHD, tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă.

Impactul asupra funcționării

Tulburarea afectează multiple domenii ale vieții:
Funcționalitate domestică redusă: spațiile devin inaccesibile sau periculoase din cauza acumulărilor (risc de incendiu, infestare, accidentare).
Conflicte relaționale și izolare socială: persoana evită să primească vizite sau să colaboreze cu cei din jur.
Rușine, neputință, ambivalență: conștientizarea parțială a problemei coexistă cu incapacitatea de a acționa.
Studii recente de impact:

„Imagining Letting Go”: Imagery Rescripting Scris (octombrie 2024)

Design: 176 participanți cu trăsături înalte de hoarding, randomizați între 4 intervenții (imagery rescripting, expunere imaginală, restructurare cognitivă, imagini pozitive).
Rezultate: rezcriptarea imaginilor viitoare (scrisă) a dus la:
Motivație și pregătire sporită pentru a renunța
Frecvență mai mare a renunțării
Reducere a emoțiilor negative și creștere a celor pozitive față de celelalte metode
Atât rescripting-ul, restructurarea și imaginile pozitive au slăbit atașamentul față de obiecte, dar rescripting-ul a fost mai eficient.
Pilot – Expunere imaginală scrisă (mai 2024)
Design: studiu pilot cu imaginal exposure scris (IE), comparat cu un contra tratament. Participanți cu tulburare de acumulare adesea evită/lipsesc ședințele din cauza anxietății privind decluttering-ul.
Concluzii: expunerea scrisă la temerile legate de eliminare a fost fezabilă și promițătoare pentru a pregăti pacienții pentru decluttering-ul real; au fost identificate pași logici pentru implementarea terapiei în practică clinică.
Impactul netratării tulburării de tezaurizare compulsivă (perspectiva individuală)
Afectarea funcționalității zilnice
Spațiile de locuit devin nefuncționale (paturi, bucătării, băi blocate de obiecte).
Activitățile esențiale (igienă, gătit, somn, organizare) sunt grav compromise.
Calitatea vieții scade constant, iar independența este afectată.
Disconfort emoțional cronic
Persoana trăiește cu anxietate continuă, rușine, vinovăție și auto-devalorizare.
Apare sentimentul de pierdere a controlului asupra propriei vieți.
Evitarea deciziilor și a schimbărilor duce la paralizie emoțională și mentală.
Izolare socială
Teama de a fi judecat sau respins duce la evitarea vizitelor și a contactelor sociale.
Relațiile apropiate se deteriorează, cu creșterea singurătății și a sentimentului de abandon.
Se reduce treptat sprijinul social perceput, esențial în menținerea echilibrului psihologic.
Risc pentru sănătatea fizică și siguranța personală
Aglomerarea creează pericole concrete: risc de incendiu, căderi, infestări.
Se observă frecvent neglijență medicală și dificultăți în accesarea îngrijirii de sănătate.
În cazurile severe, pot apărea intervenții forțate (evacuări, autorități sanitare).
Agravarea simptomelor psihice și comorbidități
În lipsa tratamentului, simptomele se accentuează progresiv.
Crește riscul de depresie majoră, anxietate generalizată, idei de inutilitate sau disperare.
Pot apărea elemente obsesiv-compulsive secundare, accentuând rigiditatea și suferința.
Scăderea percepției valorii proprii
Tulburarea erodează stima de sine și sentimentul de autonomie personală.
Apar frecvent convingeri de tip: „nu pot face față”, „sunt defect”, „nu mai are rost să încerc”.

Consecințele tulburării de tezaurizare compulsivă asupra aparținătorilor (familie, parteneri, colegi):

Suferință emoțională constantă
Aparținătorii experimentează frustrare, neputință, vinovăție și uneori furie.
Se instalează tristețea cronică legată de degradarea vieții comune și pierderea relației de încredere.
Mulți resimt un conflict permanent între dorința de a ajuta și exasperarea acumulată.
Afectarea relațiilor și a comunicării
Discuțiile devin centrate pe conflicte legate de acumulare, spațiu, igienă, siguranță.
Se produce ruptura afectivă între parteneri sau între părinți și copii, pe fondul tensiunilor repetate.
Comunicarea este adesea marcată de evitare sau escaladare conflictuală.
Restrângerea vieții sociale și familiale
Familiile evită să primească musafiri, inclusiv rude apropiate, din rușine sau teamă de judecată.
Copiii pot suferi de stigmatizare, izolare sau dificultăți de integrare socială.
Activitățile normale (mese comune, întâlniri, petreceri) devin imposibile.
Afectarea sănătății și a siguranței colective
Locuințele devin nesigure (riscuri de incendiu, căderi, infestări).
Aparținătorii pot fi expuși direct la condiții insalubre, stres fizic și oboseală constantă.
În cazuri extreme, autoritățile pot impune evacuări sau măsuri legale, inclusiv separarea de copii.
Povară financiară și logistică
Sunt frecvente costuri indirecte (spații de depozitare externe, renovări, intervenții de salubrizare).
Unii aparținători preiau responsabilități logistice în mod neasumat: curățenie forțată, protecție juridică, asistență medicală.
Pot apărea pierderi financiare din cauza imposibilității de a folosi sau închiria spațiul locativ.
Epuizare și burnout
În special partenerii sau copiii adulți ajung la epuizare psihică și emoțională („compassion fatigue”).
Riscul de tulburări anxioase, depresive sau de conflict intergenerațional crește.
Mulți ajung să se retragă complet sau să rupă relația, în lipsa sprijinului extern sau al unei intervenții terapeutice.

Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
– Reducerea anxietății generalizate sau anticipatorii
– Creșterea toleranței la incertitudine și disconfort
– Sprijin în inițierea și susținerea participării în terapie
Stimulente psihostimulante – Doar dacă există diagnostic comorbid confirmat
– Ameliorarea deficitelor executive (atenție, organizare, inițiere de acțiune)
– Susținerea luării deciziilor și a capacității de prioritizare
Alte clase investigate (cu evidență limitată sau contradictorie)
Antipsihotice atipice – doar în cazuri cu comorbiditate psihotică sau rezistență severă
Antidepresive triciclice – eficiență mai mare în TOC decât în hoarding; tolerabilitate scăzută
SNRI – opțiune secundară, mai ales dacă există durere cronică sau anxietate asociată

Introducerea modelului CBT.
Jurnal comportamental (ce adun, ce evit, ce nu pot arunca).
Lucru pe motivație și valori.
Identificarea și restructurarea gândurilor („mi-ar putea trebui”, „am nevoie de asta”).
Exerciții de renunțare progresivă.
Expunere cu prevenție de răspuns (ERP).
Organizare și decizie ghidată.
Întărirea obiceiurilor sănătoase (curățenie, decizie).
Reconectare socială.
Plan de menținere (auto-monitorizare, re-expunere periodică).

Dacă ai căutat: depresie, stres, anxietate, dizabilitate intelectuală, tulburare, comunicare, tulburare de limbaj, balbism, autism, deficit de atenție, hiperactivitate, dislexie, dezvoltarea coordonării, ADHD, mișcări stereotipe, ticuri, tourette, neurodezvoltare, schizofrenie, halucinații, gândire dezorganizată, catatonie, psihoză, delir, schizoafectiv, afecțiuni medicale, mutism, catalepsie, negativism, grimase, nespecific, bipolar, ciclotimic, disruptiv, vid interior, distimia, labilitate emoțională, disformic, separare, mutism, selectivfobie, fobie socială, agorafobie, panică, disformic, delirant, personalitate, suicid, atac de panică, obsesiv-compulsiv, traumă, dificultăți, colecționarism, smulgere a părului, alopecie, cutanat, dermatilomania, obsesii, dismorfism corporal, gelozie, obsesiv, atașament, reactiv, dezinhibat, posttraumatic, acut, adaptare, disociat, identitate, amnezie, depersonalizare, derealizare, somatizare, nosofobică, neurologic, factic, alimentar, pica, ruminație, evitant, restrictiv, anorexie, bulimie, enurezis, encoprezis, insomnie, hipersomnie, narcolepsie, apneea, hipopneea, hipoventilație, ritm cardiac, parasomie, coșmar, picioare neliniștite, disfuncții sexuale, ejaculare întârziată, erectil, orgasm, excitație, precoce, disforia de gen, disruptiv, impulsuri, conduită, sfidător, exploziv, piromanie, cleptomanie, consum de substanțe, alcool, intoxicație, sevraj, cofeină, canabis, fenciclidină, halocinogen, inhalat, opioide, anxiolitice, sedativ, substanțe stimulante, delirium, neurocognitiv, alzheimer, parkinson, huntington, paranoid, schizoid, schizotipal, antisocial, borderline, histrionic, narcisic, evitant, dependent, parafilic, voyeurism, exhibiționism, frotteurism, masochism, sadism, pedofilie, fetișism, travestit, distonie, acatizie, diskinezie, neglijențe, boli mintale, tulburări, psiholog București, psiholog bun, psiholog online, psihoterapeut, sedință psihoterapie, psihoterapie online, psihoterapie în cabinet – acesta este rezultatul afișat pentru tine.