Tulburarea de personalitate borderline este una dintre cele mai complexe și emoționante provocări din psihologie și psihiatrie. Descrisă în DSM ca un tipar de instabilitate în relații, imagine de sine și afect, tulburarea de personalitate borderline este însoțită adesea de impulsivitate notabilă. În ICD, ea este abordată dimensional, sub denumirea de borderline pattern, concentrându-se pe instabilitate și comportamente autodistructive.

Teamă intensă de abandon.

Relații interpersonale instabile.

Tulburări de identitate.

Impulsivitate.

Comportamente suicidare sau de auto-vătămare.

Instabilitate afectivă.

Sentiment cronic de gol.

Furie inadecvată sau dificil de controlat.

Simptome disociative.

Perioada de debut: Primele manifestări apar, de regulă, în adolescență sau în jurul vârstei de 20 de ani.

Evoluția clinică poate fi variabilă: Simptomele tind să se atenueze la vârsta adultă mijlocie (30-40 de ani), în special componentele legate de impulsivitate și auto-vătămare.

Totuși, instabilitatea relațională și emoțională poate persista, necesitând intervenții terapeutice continue.

Tulburări de dispoziție – Depresie majoră, Tulburare bipolară (în special tip II).

Tulburări de anxietate – Atacuri de panică, Fobie socială, Tulburare de stres post-traumatic (PTSD).

Tulburări legate de consumul de substanțe – Alcool, droguri, medicație prescrisă abuziv.

Tulburări de alimentație – Bulimie nervoasă, Anorexie nervoasă, Tulburare de alimentație compulsivă.

Alte tulburări de personalitate.

Tulburarea de personalitate borderline este adesea numită „tulburarea contradicțiilor” datorită felului în care emoțiile și comportamentele se pot schimba rapid. Persoanele afectate experimentează o intensitate emoțională crescută, relații interpersonale tumultuoase și dificultăți în menținerea unui sentiment stabil al propriei identități.

În DSM, Tulburarea de personalitate borderline este plasată în clusterul B (împreună cu tulburările histrionică, narcisică și antisocială).

Criteriile-cheie includ:

Teamă intensă de abandon: Eforturi disperate pentru a evita părăsirea sau respingerea, reală ori imaginară.

Relații instabile și intense: Alternarea rapidă între idealizare și devalorizare.

Tulburări de identitate: Fluctuații ale imaginii de sine și o senzație persistentă de gol interior.

Impulsivitate: Cheltuieli necontrolate, abuz de substanțe, comportament sexual riscant sau alte acțiuni autodistructive.

Comportament suicidar sau de auto-vătămare: Tăieturi, arsuri, amenințări cu suicidul ori alte metode de autolesionare.

Instabilitate emoțională: Schimbări bruște de dispoziție (furie, anxietate, tristețe intensă).

Sentimente cronice de gol: Persoana descrie o lipsă profundă de sens și scop.

Furie intensă sau inadecvată: Accese de furie disproporționate față de factorul declanșator.

Episodice simptome disociative: Derealizare sau depersonalizare, mai ales în momente de stres acut.

Prezența a minimum cinci dintre aceste criterii este, de obicei, necesară pentru diagnostic.

ICD adoptă o abordare dimensională: borderline pattern descrie un set de caracteristici marcate de reacții emoționale puternice, instabilitate în relații și comportamente extreme de risc. Accentul se pune pe gradul de severitate și pe aria principală de disfuncție, nu doar pe un set fix de criterii.

Caracteristicile specifice pentru această tulburare vin la pachet cu:

Instabilitate emoțională: Trec rapid de la entuziasm la disperare.

Relații interpersonale dificile: Relațiile se simt mereu „pe muchie de cuțit,” alternând între dragoste profundă și ostilitate.

Comportamente autodistructive: Tăieturi, tentative de suicid, consum excesiv de substanțe sau alte acțiuni impulsive.

Sentimente cronice de gol: O lipsă persistentă de sens, identitate sau scop.

Frică intensă de abandon: Se poate manifesta prin comportamente disperate de a menține o relație, oricât de toxică, ori prin respingere agresivă a oricărei forme de apropiere.

Deși nu există o singură cauză, practica clinică și studiile științifice au scos la lumină:

Factori biologici: O vulnerabilitate genetică ce afectează reglarea emoțională.

Traume din copilărie: Abuz fizic, emoțional sau sexual, neglijență ori pierderea unei figuri de atașament.

Mediu familial disfuncțional: Lipsa validării emoționale sau un climat instabil pot agrava predispozițiile existente.

Factori neurobiologici: Alterări ale structurii și funcției unor zone din creier (de ex., amigdala, cortex prefrontal) implicate în gestionarea emoțiilor și controlul impulsurilor.

Atașament nesigur: Relații timpurii lipsite de stabilitate și predictibilitate, care pot duce la fragilitate emoțională.

Segregând principalele manifestări pentru tulburarea de personalitate borderline putem să dezvoltăm o aparteneță clinică care să clarifice tabloul ce însoțește această tulburare.

Relații dificile – oscilarea bruscă între idealizare și devalorizare îi poate face pe cei cu tulburarea de personalitate borderline să vadă persoanele apropiate drept fie perfecte, fie complet ostile, provocând despărțiri repetate sau conflicte. În același timp, frica intensă de abandon determină comportamente posesive sau dramatice.

Auto-vătămare și risc suicidar – tendința de auto-rănire poate fi o modalitate de a gestiona emoțiile copleșitoare. Ratele de tentative de suicid sunt mai mari la persoanele cu tulburarea de personalitate borderline comparativ cu populația generală.

Impulsivitate – Episoade de consum de substanțe, cheltuieli excesive, furie incontrolabilă ori comportament sexual riscant sunt manifestări frecvente, apărând adesea fără o planificare conștientă.

Cercetări și studii de referință – Un studiu longitudinal important, realizat de Zanarini și colegii săi (2012), a urmărit sute de pacienți cu tulburarea de personalitate borderline pe o perioadă de 10 ani. Rezultatele au arătat că majoritatea pacienților au prezentat o ameliorare notabilă a simptomelor când au beneficiat de terapii specializate (precum DBT sau CBT) și de un sprijin social adecvat. Această constatare subliniază faptul că, deși tulburarea de personalitate borderline poate fi dificilă, nu este nicidecum o „sentință pe viață.”

Antidepresive:

a) Inhibitori Selectivi ai Recaptării Serotoninei (SSRI)

b) Inhibitori ai Recaptării Serotoninei și Noradrenalinei (SNRI)

Stabilizatoare de dispoziție

Antipsihotice Atipice

Anxiolitice (Benzodiazepine și alte clase)

Psihofarmacologie Personalizată și Strategie de Asociere

Monitorizare și Colaborare Terapeutică

Evaluarea inițială și psihoeducație

Identificarea gândurilor și credințelor distorsionate

Restructurare cognitivă

Dezvoltarea abilităților de reglare emoțională:

Tehnici de grounding

Toleranța la distres.

Plan de urgență.

Îmbunătățirea abilităților interpersonale:

Comunicare eficientă.

Setarea limitelor.

Reducerea idealizării și devalorizării.

Prevenirea recăderilor

Dacă ai căutat: depresie, stres, anxietate, dizabilitate intelectuală, tulburare, comunicare, tulburare de limbaj, balbism, autism, deficit de atenție, hiperactivitate, dislexie, dezvoltarea coordonării, ADHD, mișcări stereotipe, ticuri, tourette, neurodezvoltare, schizofrenie, halucinații, gândire dezorganizată, catatonie, psihoză, delir, schizoafectiv, afecțiuni medicale, mutism, catalepsie, negativism, grimase, nespecific, bipolar, ciclotimic, disruptiv, vid interior, distimia, labilitate emoțională, disformic, separare, mutism, selectivfobie, fobie socială, agorafobie, panică, disformic, delirant, personalitate, suicid, atac de panică, obsesiv-compulsiv, traumă, dificultăți, colecționarism, smulgere a părului, alopecie, cutanat, dermatilomania, obsesii, dismorfism corporal, gelozie, obsesiv, atașament, reactiv, dezinhibat, posttraumatic, acut, adaptare, disociat, identitate, amnezie, depersonalizare, derealizare, somatizare, nosofobică, neurologic, factic, alimentar, pica, ruminație, evitant, restrictiv, anorexie, bulimie, enurezis, encoprezis, insomnie, hipersomnie, narcolepsie, apneea, hipopneea, hipoventilație, ritm cardiac, parasomie, coșmar, picioare neliniștite, disfuncții sexuale, ejaculare întârziată, erectil, orgasm, excitație, precoce, disforia de gen, disruptiv, impulsuri, conduită, sfidător, exploziv, piromanie, cleptomanie, consum de substanțe, alcool, intoxicație, sevraj, cofeină, canabis, fenciclidină, halocinogen, inhalat, opioide, anxiolitice, sedativ, substanțe stimulante, delirium, neurocognitiv, alzheimer, parkinson, huntington, paranoid, schizoid, schizotipal, antisocial, borderline, histrionic, narcisic, evitant, dependent, parafilic, voyeurism, exhibiționism, frotteurism, masochism, sadism, pedofilie, fetișism, travestit, distonie, acatizie, diskinezie, neglijențe, boli mintale, tulburări, psiholog București, psiholog bun, psiholog online, psihoterapeut, sedință psihoterapie, psihoterapie online, psihoterapie în cabinet – acesta este rezultatul afișat pentru tine.