Tulburarea disformică premenstruală este o tulburare depresivă caracterizată prin apariția ciclică a unor simptome afective, comportamentale și fizice severe, care se manifestă exclusiv în faza luteală a ciclului menstrual (cu aproximativ 7–10 zile înainte de debutul menstruației) și remit complet în primele zile ale fluxului menstrual.

Simptome afective (cel puțin 1):
– Labilitate emoțională (ex. schimbări bruște de dispoziție)
– Iritabilitate sau furie accentuată
– Tristețe sau depresie cu sentimente de lipsă de speranță– Anxietate sau tensiune marcată
Alte simptome posibile (până la 5 în total):
– Pierderea interesului pentru activități obișnuite
– Dificultăți de concentrare
– Oboseală sau lipsă de energie
– Modificări ale apetitului (ex. poftă crescută)
– Tulburări de somn (insomnie sau hipersomnie)
– Senzația de copleșire sau pierdere a controlului
– Simptome fizice (ex. dureri mamare, balonare, crampe)

Debut: Se manifestă doar la femeile cu ciclu menstrual ovulator (nu apare în sarcină, la menopauză sau în amenoree).
Debutul clinic are loc după menarhă, de regulă în adolescență târzie sau la vârsta adultă tânără.
Nu se stabilește un prag fix de vârstă, dar simptomele devin evidente la câțiva ani după instalarea ciclurilor ovulatorii regulate.
Evoluție: Simptomele urmează un tipar predictibil, recurent lunar, apărând în faza luteală și remitând în perioada menstruală.
Fără tratament, severitatea poate rămâne constantă sau crește în timp.
La menopauză, simptomele se remit complet.
În cazul intervențiilor hormonale (ex. agoniști GnRH sau contraceptive continue), simptomele pot fi controlate sau suprimate.

Tulburare depresivă majoră (prezentă la un procent semnificativ de paciente cu TDPM anterior diagnosticului corect)
Tulburări de anxietate (inclusiv tulburare de panică, tulburare de anxietate generalizată)
Tulburare disforică non-menstruală (în cazuri cronice)
Tulburări de personalitate, în special trăsături borderline sau evitante
Sindrom iritabil intestinal (IBS) și migrenă, ca afecțiuni somatice asociate

Tulburarea disformică premenstruală

Este una dintre cele mai greșit înțelese și adesea subestimate entități clinice în psihiatria contemporană. De aceea, tulburarea disformică premenstruală este o afecțiune ce necesită o mai mare conștientizare din partea profesioniștilor din sănătatea mintală, tocmai din cauza manifestărilor sale subtile, dar profund invalidante.
Această tulburare este adesea confundată cu sindromul premenstrual, însă diferențele de intensitate, impact funcțional și profil simptomatic sunt esențiale și definitorii. Începând cu ediția a cincea a DSM și în paralel cu clasificarea ICD, tulburarea disformică premenstruală a fost consacrată ca o tulburare depresivă recurentă cu etiologie specific hormonală.

Criterii Diagnostice: DSM și ICD

Conform DSM, diagnosticul de tulburarea disformică premenstruală presupune prezența, în faza luteală a ciclului menstrual, a unui număr de cel puțin cinci simptome, dintre care unul obligatoriu din categoria afectivă (disforie, anxietate marcată, labilitate emoțională sau iritabilitate intensă). Simptomele trebuie să fie absente în săptămâna postmenstruală și să reapară ciclic, cu un caracter predictibil.

ICD, deși mai puțin detaliat în această privință, include tulburarea disformică premenstruală în spectrul tulburărilor afective, subliniind caracterul său recurent și influențat de factori hormonali.
Din experiența clinică, insistența asupra unei monitorizări prospective este esențială. Recomand pacienților utilizarea unor instrumente standardizate precum Daily Record of Severity of Problems(Simptome afective: iritabilitate, anxietate, tristețe, schimbări de dispoziție. Simptome fizice: dureri de sâni, balonare, dureri de cap, oboseală. Simptome comportamentale: dificultăți de concentrare, modificări ale apetitului, insomnie. Interferența cu activitățile zilnice: muncă, relații, activități sociale) pentru cel puțin două cicluri menstruale consecutive.

Simptomatologie și impact funcțional

Tulburarea disformică premenstruală este o tulburare profund invalidantă. În practica clinică, pacienții descriu adesea episoade recurente de:
Iritabilitate disproporționată
Crize de plâns inexplicabile
Retragere socială
Episoade de anxietate paralizantă
Sentimente de lipsă de valoare și, uneori, idei suicidare

Spre deosebire de tulburările depresive majore, aceste simptome au un caracter ciclic și predictibil, ceea ce oferă o cheie esențială în diferențierea diagnostică. Impactul asupra funcționării sociale, relaționale și profesionale este adesea comparabil cu cel al depresiei majore recurente, așa cum au demonstrat studiile longitudinale (Halbreich et al., 2018; Eisenlohr-Moul et al., 2021).

Patofiziologie: Ce Știm Azi

Studiile neurobiologice din ultimul deceniu au clarificat că tulburarea disformică premenstruală nu este o tulburare endocrină în sine, ci o reacție anormală a sistemului nervos central la fluctuațiile hormonale fiziologice, în special ale estrogenului și progesteronului. Această hipersensibilitate hormonală este mediată de interacțiuni complexe cu sistemul serotoninergic, sistemul nervos care implică neurotransmițătorul GABA (acid gamma-aminobutiric) și de reglaj al axei sistemului principal de răspuns al organismului la stres.

Cercetările recente au evidențiat alterări în funcționarea cortexului prefrontal medial și amigdalei, regiunile cerebrale implicate în reglarea emoțională. De asemenea, există dovezi preliminare privind polimorfisme genetice care predispun anumite paciente la o vulnerabilitate crescută la tulburarea disformică premenstruală (Schmidt et al., 2017; Martinez et al., 2022).

Opțiuni terapeutice: Ce funcționează

Tratamentul trebuie să fie individualizat, bazat pe severitatea simptomelor, preferințele pacientei și răspunsul anterior la medicație. În cabinet, abordarea mea este stratificată în funcție de intensitatea simptomelor și de preferințele pacientei.

Tratament medicamentos – Tratamentul medicamentos este recomandat în formele moderate și severe, în special atunci când există afectare funcțională clară.
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sunt prima opțiune. Se pot administra zilnic sau doar în a doua parte a ciclului menstrual (regim intermitent).
Contraceptivele orale combinate, în regim continuu (fără pauză), pot reduce fluctuațiile hormonale responsabile de declanșarea simptomelor.
Agoniștii GnRH se folosesc în cazurile refractare, dar necesită monitorizare atentă, fiind asociați cu riscuri osoase și simptome climatice.
Sunt în curs de cercetare terapii hormonale noi, dar momentan nu sunt disponibile în practica standard.

Psihoterapie – Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) s-a dovedit eficientă în gestionarea simptomelor emoționale. Poate fi recomandată ca tratament de sine stătător sau în combinație cu medicația, în funcție de severitate.

Măsuri adjuvante – Multe paciente beneficiază de intervenții simple, aplicabile în viața de zi cu zi:
Activitate fizică regulată
Dietă echilibrată, cu evitarea cofeinei și a zaharurilor în faza luteală
Tehnici de relaxare și mindfulness

Studii:

(Oxford, publicată în Journal of Affective Disorders, 2024)
Aproximativ 1 din 60 de femei aflate la vârstă fertilă are tulburarea disformică premenstruală confirmat clinic, conform celor mai stricte criterii medicale.
Dacă luăm în considerare și cazurile suspecte sau mai puțin bine monitorizate, proporția poate ajunge până la 1 din 13 femei.
În unele regiuni, cum ar fi Africa, simptomele asemănătoare tulburarea disformică premenstruală au fost observate chiar și la 1 din 4 femei, dar fără diagnostic clar.
Pe scurt: tulburarea disformică premenstruală este rară dacă e diagnosticată strict, dar simptomele severe afectează mult mai multe femei decât se crede oficial.

Studiu transversal în licee/țară LMIC, 2023 (Frontiers in Psychiatry) Design: Studiu școlar (mar–apr 2023) cu 548 participante din licee
Într-un grup de adolescente de liceu, aproape 1 din 3 fete a prezentat semne clare de tulburarea disformică premenstruală.
Cele mai afectate erau fetele cu menstruații neregulate, care se simțeau depresive, foarte stresate sau aveau cicluri menstruale mai lungi.
Pe scurt: La adolescente, simptomele severe înainte de menstruație sunt frecvente și adesea trecute cu vederea. Aproape o treime ar putea suferi de tulburarea disformică premenstruală fără să știe.

Impactul netratării tulburării disformice premenstruale asupra persoanei

Afectare funcțională constantă
Scăderea capacității de muncă: Pacienta poate experimenta dificultăți de concentrare, oboseală și iritabilitate care afectează performanța profesională sau academică, uneori ducând la absenteism sau pierderea locului de muncă
Perturbarea relațiilor sociale și de familie:Labilitatea emoțională, episoadele de furie sau retragerea pot eroda relațiile apropiate. Conflictele recurente afectează stabilitatea emoțională și sprijinul social.
Reducerea calității vieții: Disconfortul psihologic recurent, combinat cu simptomele fizice, poate duce la pierderea interesului pentru activități, evitarea planificării și sentimentul de inadecvare.

Consecințe psihologice cumulative
Creșterea riscului de tulburări comorbide: tulburarea disformică premenstruală netratată poate favoriza dezvoltarea sau agravarea tulburării depresive majore, a tulburărilor de anxietate sau a tulburărilor de adaptare.
Idei suicidare recurente: În cazurile severe, pacienta poate manifesta idei suicidare ciclice, mai ales în zilele cu vârf de simptomatologie. Studiile arată un risc crescut de gânduri suicidare în contextul disforiei premenstruale netratate.
Alterarea imaginii de sine: Episoadele lunare de dezechilibru emoțional pot genera sentimentul de instabilitate, rușine sau neputință, afectând încrederea în propria capacitate de autoreglare.

Evoluție cronică și recurentă
Persistența pe termen lung:În absența tratamentului, simptomele persistă lunar, cu pattern constant, afectând funcționarea în mod repetat, timp de ani de zile.
Suferință subdiagnosticată:Multe paciente normalizează simptomatologia sau o atribuie greșit altor cauze, ceea ce duce la întârzierea accesului la tratament și la agravarea tabloului clinic.

Influențe asupra aparținătorilor (familie, parteneri, colegi) în tulburarea disformică premenstruală:

Familie și parteneri
Tensiuni relaționale frecvente:
DSM menționează explicit „conflicte interpersonale crescute” ca simptom posibil. Acestea apar frecvent în relațiile de cuplu și pot conduce la neînțelegeri, retragere emoțională sau izolare.
Schimbări emoționale greu de anticipat:
Labilitatea afectivă, iritabilitatea și episoadele de tristețe marcată pot fi dificil de gestionat pentru parteneri sau membri ai familiei, în special dacă aceștia nu cunosc natura ciclică și biologică a tulburării.
Povară emoțională secundară:
Reacțiile afective intense ale pacientei pot genera frustrare, anxietate sau vinovăție în rândul aparținătorilor, care se simt neputincioși sau confuzi în fața reacțiilor recurente.
Colegii și mediul profesional
Scădere a randamentului și fluctuații de dispoziție:
Simptomele precum dificultățile de concentrare, fatigabilitatea sau iritabilitatea afectează frecvent performanța profesională. Pot apărea dificultăți în colaborare, comunicare sau menținerea unui climat de lucru stabil.
Percepție distorsionată asupra competentei pacientei:
În absența unui diagnostic cunoscut, colegii pot interpreta greșit comportamentele pacientei drept lipsă de profesionalism sau de implicare, ceea ce poate duce la marginalizare.
Efecte cumulative indirecte
Erodarea relațiilor în timp:
Dacă simptomele persistă nediagnosticate sau netratate, ciclurile repetate de disforie pot deteriora relații apropiate, reducând sprijinul social și crescând riscul de conflict cronic.
Necesitatea adaptării constante:
Aparținătorii apropiați dezvoltă uneori strategii de evitare, hiperprotecție sau retragere, ceea ce afectează dinamica sănătoasă a relațiilor familiale și sociale.

Concluzii Clinice

Tulburarea disformică premenstruală este o tulburare reală, documentată, tratabilă, dar subdiagnosticată. De aceea, este foarte importantă validarea experienței pacientei, a diagnosticării riguroase pe baza datelor obiective și a construirii unei relații terapeutice care să încurajeze aderența și încrederea.

ISRS (fluoxetină, sertralină, escitalopram) — eficienți chiar și în regim intermitent (doar în faza luteală).
Contraceptive hormonale combinate — preparatele care conțin drospirenonă și etinilestradiol în regim continuu s-au dovedit eficiente în reducerea fluctuațiilor hormonale responsabile de declanșarea simptomelor.
Agoniști GnRH (leuprolid, goserelin) — utilizați ca soluție de linie a treia, necesită monitorizare atentă datorită riscurilor (osteoporoză, simptome climatice severe).
Modulatori hormonali experimentali — studiile recente au testat inhibitori selectivi ai receptorilor de progesteron (ex. sepranolonă), cu rezultate promițătoare în studiile de fază II.

Monitorizare ciclică și psihoeducație
Ține un jurnal zilnic.
Notează simptomele emoționale, somatice și cognitive, precum și momentul ciclului.
Învață să recunoști legătura dintre fluctuațiile hormonale și intensificarea simptomelor.
Identificarea distorsiunilor cognitive recurente
Tehnici de reglare emoțională și comportamentală
Program de activare comportamentală
Stabilește activități planificate și gradate în perioada luteală.
Folosește un plan de răspuns adaptativ la iritabilitate și retragere socială.
Prevenirea recăderii

Dacă ai căutat: depresie, stres, anxietate, dizabilitate intelectuală, tulburare, comunicare, tulburare de limbaj, balbism, autism, deficit de atenție, hiperactivitate, dislexie, dezvoltarea coordonării, ADHD, mișcări stereotipe, ticuri, tourette, neurodezvoltare, schizofrenie, halucinații, gândire dezorganizată, catatonie, psihoză, delir, schizoafectiv, afecțiuni medicale, mutism, catalepsie, negativism, grimase, nespecific, bipolar, ciclotimic, disruptiv, vid interior, distimia, labilitate emoțională, disformic, separare, mutism, selectivfobie, fobie socială, agorafobie, panică, disformic, delirant, personalitate, suicid, atac de panică, obsesiv-compulsiv, traumă, dificultăți, colecționarism, smulgere a părului, alopecie, cutanat, dermatilomania, obsesii, dismorfism corporal, gelozie, obsesiv, atașament, reactiv, dezinhibat, posttraumatic, acut, adaptare, disociat, identitate, amnezie, depersonalizare, derealizare, somatizare, nosofobică, neurologic, factic, alimentar, pica, ruminație, evitant, restrictiv, anorexie, bulimie, enurezis, encoprezis, insomnie, hipersomnie, narcolepsie, apneea, hipopneea, hipoventilație, ritm cardiac, parasomie, coșmar, picioare neliniștite, disfuncții sexuale, ejaculare întârziată, erectil, orgasm, excitație, precoce, disforia de gen, disruptiv, impulsuri, conduită, sfidător, exploziv, piromanie, cleptomanie, consum de substanțe, alcool, intoxicație, sevraj, cofeină, canabis, fenciclidină, halocinogen, inhalat, opioide, anxiolitice, sedativ, substanțe stimulante, delirium, neurocognitiv, alzheimer, parkinson, huntington, paranoid, schizoid, schizotipal, antisocial, borderline, histrionic, narcisic, evitant, dependent, parafilic, voyeurism, exhibiționism, frotteurism, masochism, sadism, pedofilie, fetișism, travestit, distonie, acatizie, diskinezie, neglijențe, boli mintale, tulburări, psiholog București, psiholog bun, psiholog online, psihoterapeut, sedință psihoterapie, psihoterapie online, psihoterapie în cabinet – acesta este rezultatul afișat pentru tine.